Special?! Mai Mult Destin(vol 1)

Daca e fata Andrada, baiat Tom

Perspectiva Doinei:
   Ma trezesc de dimineata. Cobor la bucatarie unde sunt surprinsa de prezenta lui Jack.
    Dupa ce ma vede, vine la mine si imi intinde o ceasca de cafea si imi spune:
-Buna dimiteata.
-Buna dimineata si tie!spun si il pup pe frunte. Multumesc.
-Cu placere.
-De ce te-ai trezit asa dimineata?il intreb in timp ce iau o gura de cafea.
-Diana nu a prea dormit si Maya m-a rugat sa ii spal biberoanele.
-Du-te la ea si la Diana. Le spal eu.
-Sigur?
-Da, du-te.
-Multumesc!
-Nu ai de ce.
     In sfarsit vede si el ce inseamna sa ai copii, imi spun, zambesc si spal biberoanele.
-Buna dimineata!se aude o voce in spatele meu.
    Impietresc la auzirea vocii lui Victor.
-Buna dimineata!spun dupa ce ma trezesc din amortire, dat tot cu spatele la el.
-C faci?ma intreaba. Ce sunt alea?
   Doua intrebari la cere nu stiu sa raspund. Stau sa ma gandesc, apoi ii spun:
-Le-am gasit in beci. Sunt de la Mike si m-am gandit sa le spal si sa le dau unei prietene.
-Aa. Credeam ca vrei sa le folosesti.
-Nuuu, nu avem copii asa mici.
-Exact, spune si pleaca.
    Se opreste in prag si imi spune:
-Vezi ca eu o sa mai plec pentru un timp, nu stiu cat stau cu afacerile si nu am cum sa iti spun cand ma intorc.
-Bine, spun eu.
-Cert e ca stau vreo saptamana.
-Foarte bine, spun eu calma.
    Dupa ce iese din bucatarie ma duc cu grija in pod. Ciocan, iar Jack imi deschide.
-Ce faceti? S-a mai calmat.
-Da, spune Maya si imi face semn spre patut.
     Ma uit si o vad pe Diana cum doarme. Imi aduce aminte de Mike. Si lui ii placea sa doarma pe burta.
   Mai stau putin si o admir, le las biberoanele, apoi plec, dar inainte le spun:
-Victor lipseste cel putin o saptamana, astfel veti putea veni si jos si afara daca vreti sa o scoateti.
-Vom iesi, mai tarziu. Are nevoie de aer proaspat, zice Maya.
-Ok, va las acum.
-Multumim!imi spun amandoi.
   Ma duc sa il iau pe Mike pentru o iesire in parc. Ne imbracam corespunzator si plecam.
Perspectiva Mayei:
   Doina are dreptate. Are si Diana nevoie de o iesire in parc. Gandurile imi sunt intrerupte de o intrebare:
-Te simti bine iubita?
-Da, spun si il sarut.
   Sarutul se prelungeste, iar el se urca pe mine, incepem sa ne dezbracam, iar tot ce imi amintesc dupa este ca am adormit amandoi.
    Dupa ce ma trezesc incep sa ma gandesc la nume. Oare ce nume sa ii pun copilului?spun eu in soapta.
-Ce zici de Andrada si daca e baiat Tom.
-Poftim? Scuze, nu stiam ca esti treaz.
-Nu iti cere scuze.
-Andrada sau Tom. Imi place!
-Asa ramane!
    O vedem pe Doina in tocul usii, privindu-ne. Ne rusinam amandoi, de felul in care ne vede si incepem sa ne imbracam.
-Stati linistiti! Am venit doar sa va anunt ca Victor a plecat.
-Multumim!ii spune Jack. Acum ne poti lasa sa ne imbracam?
-Cum sa nu.
   Ne dam jos din pat, iar eu ma duc la baie unde imi fac un dus. Cand ies Jack ma intreaba:
-Ai chef de o iesire in parc?
-Chiar vreau!spun eu.
-Ma duc sa ma spal si eu, apoi plecam.
    Ma imbrac comod, iar dupa ma machez usor. Nu am realizat pana acum cat de mult imi place sa ma machez. Dupa ce sunt gata il vad pe Jack cum iese din baie gata de parc. O trezim pe Diana si mergem impreuna, toti 3, in parc.
   Cand ajungem Diana se duce la groapa de nisip, unde se joaca cu o fetita. Noi ne punem pe o banca din apropiere unde o supravegem.

-De mult nu m-am mai uitat la copii. Inainte veneam in parc si ma uitam la copiii cum se joaca si la parintii acestora care ii privesc fascinati. Nu credeam ca o sa mi se intample si mie asta. Si acum imi dau seama ce fericire simt parintii cand isi vad copiii cum se joaca sau cand rad.
-Stiu, e un sentiment minunat!imi spune Jack, in timp ce ma imbratiseaza. Si viitorul ingeras se va alatura acestei gropi cu nisip.
-Abia astept sa ii vad impreuna, sa vad ce va spune Diana cand o sa afle...
-Se va bucura!
-Sper.
-Sunt sigur.
   Ne intrerupe Diana care vine de manuta la noi cu fetita. Este mai mare decat ea, iar ea ne intreaba:
-Cum o cheama?
-Diana!spun. Dar pe tine, scumpo, cum te cheama?
-Katy.
-Ce frumos!apun si ni se alatura o doamna.
    Cred ca e mama lui Katy, asa ca o salut si ma prezint. Dam mana si imi vede simbolul.
-Ce este acela?ma intreaba.
-Un tatuaj.
-Si eu spun la fel, zicea cu un zambet pe fata.
-Pardon?
   Isi sufleca manecile si vad ca are  simbolul vantului.
-Ma bucur sa cunosc alte elemente.
-Si noi!spunem eu si Jack.
-Katy e si ea element. Diana ce element este?
    Ma uit la Jack si el se uita la mine, iar dupa raspund:
-Este foc.
-Foarte frumos. Acum noi trebuie sa plecam, dar acesta este numarul meu daca Diana va vrea sa se mai joace cu cineva ca ea.
-Multumim, cu siguranta va vrea.
-La revedere!
-La revedere!spunem noi.
   O punem pe Diana in carucior si mai dam o tura de parc.
-De ce ai mintit-o pe doamna?
-Sti doar ca s-ar fi speriat. Oamenii normali nu sunt prea bine primiti de elemente.
-Asta asa e, dar...
-Diana e si ea a mea si nu mi-o va lua nimeni!insist eu.
-Diana e a noastra si nu ne-o va lua nimeni. Hei!spune si se uita la un bloc.
-Ce?il intreb eu.
-Aici este cabinetul doctorului meu. Hai sa vedem daca e sa iti vada burtica putin.
-Hai!spun si indrept caruciorul in colo.
    Intram in cabinet, doctorul imi vede burtica si ne spune ca totul e ok. In acest timp Diana adormise. Plecam toti fericiti din cabinet si ne indreptam spre casa.
   Ma bucur ca ingerasii mei sunt bine. Nu voi permite sa fie in alt mod.