-O P T-

16 0 0
                                    

M-am trezit cu o durere groaznică de cap,din ce îmi aduc aminte am adormit alături de Harry, ce idioată pot să fiu si eu, pur si simplu mă urasc mereu am fost genul de tipă care iartă repede iar așa lumea a ajuns să mă ia drept proastă, mă urasc pentru asta, dar asta sunt eu, o să vină un moment in care o să mă schimb si nu o să mai fiu proastă, o să fiu rece cu persoanele care imi fac rău..

De exemplu Harry,il iubesc mult dar el umblă cu toate spălăcitele si tot eu sunt aia care plange ore in sir pana nu mai am lacrimi si se mai duce si naiba pofta mea de mancare, asa sunt eu, o idioata care pune suflet pentru orce si care este sensibilă, sunt genul de fata care incearca să pară dură dar nu sunt asa,sunt sensibilă si mă afectează tot ce spun persoanele străine despre mine.

Frumos, nu ?

Din păcate asta sunt eu si in unele momente sunt fericită că nu sunt ca unele curve care nu pun suflet pentru nimic.

După aceste gadurii imi dau seama că eu plang, eu chiar plang, siroaie de lacrimi se rostogolesc pe fața mea fără incetare. 

Mă sterg cu maneca de la bluza in care am dormit pe fată, dar totusi eu acum realizez că Harry nu este, oare este normal să vreau un iubit care să mă trezească cu săruturi dulci pe toată fata ?

Sau un iubit care să se trezească dimineata si să gatească clătite ?.

Ei bine el s-a trezit dar a plecat, probabil se bucură pe langa altă fata in timp ce eu plang, nici bine nu m-am trezit că plang.

Mă ridic cu greu din pat și mă indrept spre baie incă tristă, mă uit in oglindă si văd că am ochii rosi de la plans deja au inceput să mă usture,mă spăl pe față iar apoi mă sterg de prosopul care era chiar langa mine, ies din baie si mă indrept spre bucătarie cu gandul de a manca ceva chiar dacă nu imi este foame, ajunsă deschid frigiderul si imi scot toate ingredientele necesare pentru a face clătite, preferatele mele.

După ce am terminat de mancat mă duc spre camera mea alegandu-mi o tinuta pentru azi,după cateva minute hotarasc să imi iau o pereche de blugi negri, o bluză cu AC/DC tot neagră iar in picioare am ales niste Vansii visini.

Imi iau telefonul si mă indrept spre parc, am nevoie de aer curat, să mă linistesc.

Imi ridic privirea si observ că am ajuns la intrarea din parc, vad o banca retrasa asa că hotarasc să merg spre ea, mă asez pe ea si observ să este situata sub un copac cu toate că este retrasă pot vedea tot de aici, copii care se joaca prin nisip si se dau in leagane, cuplurii care se tin de mana si sunt bucurosi, așa puteam să fiu si eu, fericită dar din păcate m-am indragostit de cine nu trebuia,imi sterg lacrimile care stau să curga, imi indrept privirea spre cer si oftez. 

Pe langă banca pe care stau trecu o fetită cu o bicicletă roz fiind fericită, vreau să fiu iar mică iar, să nu inteleg  problemele persoanelor mai mari, să fiu in lumea mea roz unde sunt doar printese, să am rochite ca si ele, si să vreau să fiu ca si ele, dar cand cresti incepi să realizezi anumite lucrurii.

Am eliminat toate aceste gandurii ''Roz'' dacă le pot spune asa, si imi indrept privirea spre o banca pe care statea el alături de o blondă, probabil asa isi petrece el timpul alături de alte fete, imi iau inima in dinti si trec prin fata lui fără a spune nimic, mă uitam la el cu silă, imi era silă de el ,de gandul că a atins si alte fete cu mana cu care mă mangaia, acest gand mă făcea să vars tot ce am mancat azi.

-Stai, imi spuse el ridicandu-se de langa blonda care se uita urat la mine.

-Ce mai este ?ii spun eu in silă.

-Ce ai pătit? Mă intreabă el, părea ingrijorat sau așa cred eu.

-Ce crezi că pot să am poate nu stii dar eu pur si simplu te iubesc dar mereu te vad pe langă alte fete, pur si simplu imi este silă de tine, imi este silă să te mai privesc, imi vine greata doar la gandul că le-ai atins pe ele iar după pui mana pe mine, așa că scuză-mă eu am plecat de aici, probabil daca mai stau mult o să vomit pe cătelușa ta de companie, pa.

Cu toate acestea plec spre casa, mă uimea faptul că nu imi venea să plang, pentru prima oară nu imi mai vine să plang, poate asta este o nouă schimbare, in cazul asta mă bucur, mă bucur extrem de tare, ce pot spune, sunt mandră de mine.

Ajunsă acasă mă descalt si mă duc spre camera mea gandindu-mă la tot ce s-a intamplat azi, la el, părea trist, dar nu cred asta, probabil o să vină iar cum face de fiecare dată, ziua și-o petrece cu alte fete iar noaptea vine la mine spunandu-mi că ii pare rău iar eu de fiecare dată l-am iertat, nu stiu cum am suportat atat, atata suferintă, dar totusi acum realizez ce proastă am fost, am plans după un băiat de care il doare-n  fund de mine, frumos.

După toate aceste gandurii hotarasc să mă imbrac in pijamalele mele pufoase pe care le ador din toată inima mea, si hotarasc să mă uit la Lucifer numai serialul asta mai mă face să mă simt bine, pur si simplu il ador mai ales că si Lucifer este un barbat frumos nu pot nega asta, dar mai frumos ca Harry nu, si asa iar imi aduc aminte de el...

După ce m-am plictisit am hotarat că este timpul să mă culc, pentru că imi este somn dar totusi sunt mirată de faptul că Harry nu a mai venit la mine probabil cand a auzit că sunt indragostită de el s-a speriat, in fine.

După acest ultim gand adorm cu gandul la ce s-a intamplat azi.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Apr 25, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

DESTINY-(H.S FAN-FIC)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum