Aparent, este destul de complicat sa folosesti acest telefon. Pare asemanator cu cel al fetei de mai nainte. Michele, cred ca o chema. Am invatat sa imi fac poze si wow este asa tare. Am gasit instalata in telefon ceva ce se numea YouTube si groaza de melodii. Am incercat si eu sa l mimez, e destul de complicat.
Nici nu am realizat ce repede trecuse timpul, dar am tresarit cand soneria s-a auzit. Poate era matusa Marry.
PERSPECTIVA AUTORULUI
Ieri auzise si Marry despre moartea surorii ei impreuna cu sotul acesteia cand a fost sunata de un politist pentru a discuta despre custodia fetei minore. Marry era singura care o stia pe Elizabeth si singura ruda mai apropiata pe care fata o mai avea asa ca acceptat imediat sa o ia in custodie fara nici o discutie. Marry o iubea pe Elizabeth chiar daca nu se vazusera de mult timp. O adora, iar acelas lucru simtea si micuta orfana ramasa acum singura, fara parinti.
In prezent, Marryssa stia ce avea sa faca si stia ca nu va fii deloc pe placul micutei. Trebuia sa fie calma cand ii va spune asta si se astepa la un raspuns negativ din partea acesteia. Poate chiar va incepe sa o urasca pentru ca ii cere asta, dar ea nu putea trai aici.
-Elizabeth, mi-a fost asa dor de tine!
-Si mie Marry!
Marry mereu a considerat ca suna mult mai frumos cand ii spune pe nume si nu 'matusa' sau alte apelative. I s-a parut mult mai natural asa.
-Cum esti, scumpo? Te simti bine?
- Inca nu imi vine sa cred ca i-am pierdut.
-Uite, asta se intampla in viata.. Omanii se duc si nu putem face nimic sa ii aducem inapoi. Si mie imi pare extrem de rau. Imi iubeam sora, si pe tatal tau la fel, imi era ca un frate mai mare. Dar, acum noi trebuie sa ne traim viata si sa ne bucuram de ea, bine? spune matusa stergandu-i lacrimile fetei care aproba din cap.Nu imi place sa spun asta, si te rog sa ma ierti.. dar..
-Dar..? intreaba satena.
- Tu acum esti in custodia mea, iar eu nu imi pot lasa casa si tot ce e acolo.. Trebuie sa te muti cu mine.
- Dar, Marry, lumea aia e rea. Nu ma voi acomoda, ce voi face?
-Eu voi avea grija de tine si promit ca totul va fi bine.
-Nu! Eu nu plec de aici! Imposibil. Nu am iesit afara din casa de 17 ani. nu o voi face acum. Pot locui si singura aici daca tu nu vrei sa ramai. Ma descurc! spune Elizabeth fugind sus in camera ei trantind usa in urma ei.
Marry se aseaza pe canapea si isi pune mainile in par. Stia ca asa va reactiona. Trebuia sa o convinga cumva. Dar, cum?
Intre timp, fetita nervoasa de sus a inceput sa planga. Intr-un fel stia ca va trebui sa plece o data si o data de aici, dar nu era pregatita sa o faca acum. Poate era si incapatanarea ca totul va iesii asa cum vrea ea, ca de fiecare data ea mereu avea de castigat. Acum, frica era mult mai mare si simtea cum incet incet isi pierde firea. Aici va ramane in curand fara mancare si vara e pe sfarsite. Anotimpul rece va veni si ea nu va avea cum sa se incalzeasca doar cu paturi si stia ca e nepoliticos din partea ei sa o puna pe Marry zilnic pe drum doar sa ii faca ei poftele. Avea de ales acum. Pleaca si incepe o noua viata alaturi de matusa ei sau ramane aici pierzandu-si putin cate putin mintile si poate si sufletul. Orice ar fi ales, stia ca matusa ei nu s va opri din a incerca sa o convinga ca e mult mai bine sa vina cu ea. Nu a trait si altfel de viata, de unde stia ea ca e mai rea decat aici? Pana acum a avut tot ce si-a dorit, dar asta se va schimba o data cu imputinarea lucrurilor si mancarii pe care inca le mai are.
Decide sa lase incapatanarea la o parte si iasa din camera ei, mergand pe holul de sus si intrand in cea a parintilor ei. Merge la pat si se pune in genunchi cautand valizele goale ce erau acolo de mult. Gaseste vreo 3 valize pe care le ia cu ea in camera ei. Isi deschide dulapul si isi ia de acolo tot ce isi trebuie. Isi impacheteaza acolo absolut toate lucrurile. Isi imbaraca chitara in husa ei speciala si isi lasa valizele la usa . Se uita pentru ultima data la camera ei acum goala. Asa va ramane. Ia peretele amintirilor din camera ei si pe cel din camera parintilor si le impacheteaza cu celalalte lucruri. Strange absolut tot din casa care stie ca ii va fi de folos. Isi baga telefonul tatalui ei in buzunar si coboara jos unde o gaseste pe matusa ei prinsa in ganduri.
-Plecam acum? intreaba ea nesigura.
Marry isi ridica privire si se uita la fata care sta cu 3 valize in mana si chitara in spate. Uimita se ridica si o strange in brate.
-Multumesc ca ma intelegi. spune ea
-Imi pare rau ca m-am comportat urat mai inainte. spune fata.
-E okay, draga. Te inteleg.
Marry ii ia din bagaje fetei si se indreapta catre usa. O noua viata pentru Elizabeth incepe acum.
