I'm just a kid

1.Jurnalul

       Era ora 4 după-miaza, vacanța de paște, lene, lene și iar lene apoi mâncare, calculator și somn. Stăteam întinsă în pat, aproape adormită, uitându-mă la televizor.    

La ce mă uitam? Desene animate, firește, la ce altceva m-aș putea uită?

Dintr-o data se aude ușa de la intrarea în imensa mea casă. Sting televizorul grăbită și închid ochii prefăcându-mă că dorm.   

-Nu ține de data asta, spuse mama când intră în camera mea . 

-Dar chiar vreau să dorm! 

-Hai, ți-am adus o surpriză.   

M-am ridicat repede din pat și am mers spre bucătărie, unde probabil erau pungile cu cumpărăturile mamei și "surpriza". Am scos tot ce era prin pungi: pastă de dinți, apă de gură, șampon, săpun. 

-Asta e surpriza? E cumva un apropo că miros?   

-Nu, dragă. Surpriza e la mine în geantă.   

-Deci astea nu-s pentru mine?    

-Ba da, poți și tu să le folosești dar eu am pregătit altceva pentru tine.   

A scos ceva din geantă, un caiet, plin de puf alb, cu chei și închizătoare. 

 -Mi-ai luat un jurnal? am spus parcă dezamăgită, dar curioasă deoarece nu am mai avut un jurnal niciodată.   

-Da. În el o să îți scrii gândurile și când vei fi mare îți vei aminti ce bine era când aveai 14 ani.   

Am luat jurnalul și m-am dus direct în cameră. M-am așezat pe pat cu Bau, ursulețul meu, în brațe și am deschis jurnalul. La început erau chestii de bază, plictisitoare, cum ar fi numele, vârsta, adresa, mama, tata, frați etc. Am început să scriu:   

Nume - Alice Martin   

Vârstă - 14 ani 

 Adresă - Strada 1 Decembrie   

Mama - Cecilia Martin   

Tata - Eduard Martin   

Frați - nu am și sper să rămână așa   

Verișori - Carla Pop   

Prietena cea mai bună - Samantha  

 -M-am plictisit de completat!   

Atunci de ce nu treci mai departe? se auzi o voce din capul meu 

 Am dat paginile mai în față, spre foile goale unde pot să scriu ce vreau, și am început frumos: 

 "După cum am spus și la început mă numesc Alice și am 14 ani. Până acum nu am mai avut un jurnal dar știu ce să fac cu el, și mama a avut dreptate, mă voi bucura când voi fi mai mare să-mi amintesc toate prostiile pe care le fac. Sunt doar un copil, nu? și vreau să îmi trăiesc copilăria din plin. Încă mă mai uit la desene animate dar o urăsc pe Hannah Montană, BLEAH! Nu am frați și cred că dacă aș avea m-aș muta de aici, undeva departe. SAU, de ce să mă mut eu? Îl dau eu singură spre adopție, spun că e al meu și nu-l vreau. Prietena mea cea mai bună e verișoara mea Carla defapt, dar am trecut-o pe Sam, colega mea de clasă, cu care mă înțeleg destul de bine. Urăsc matematica și îmi place muzica și desenul și bineînțeles pauza. Mai scriu și mâine că mă strigă mamă. Pa!"   

Am desenat o față zâmbitoare și am închis jurnalul. Mama mă striga în bucătărie ca disperata așa că m-am grăbit să cobor.     

Vreau să știu cum vi se pare, dacă merită să continui sau nu.   Am multe idei despre ce ar mai putea face deci să nu credeți că totul va fi doar cu jurnalul .