16 ani... Am înebunit! De ce spun asta? Deoarece după gimnaziu când credeam că totul a revenit la normal, nici o activitate ieşită din comun, ies cu prietenii pentru prima dată după doi ani în care m-am izolat şi axat doar pe arta mea. Eu, sora mea mijlocie şi doi băieţi veniţi în vizită la bunici, ne aşezăm pe o margine de pod privind apa care curge.
Se face târziu, dar asta nu ne împiedică să rămânem aici.
Ora 00:25 ... În toată nebunia şi râsetele noastre se aude o voce de femeie în vârstă.
- Voi ştiţi că nu e bine să staţi afară la ora asta? Este ora diavolilor.
Nu îi dăm importanţă şi la o fracţiune de secundă, dispare. Ce este defapt ciudat, este ca noi nu o cunoşteam.
Ne aşezăm înapoi, după jumătate de oră toţi facem linişte. De sub picioarele noaste se aude dintr-o dată un ţipăt de copil nou-născut care ne amuţeşte pe toţi.
După asta am alergat toţi spre casele noastre şi nu am mai deschis subiectul "PODUL" .
A doua zi, la şcoală cum stau eu mai mereu singură, văd un băiat, mai mare ca mine cu vre'o 2 ani şi din cauza singurătăţii mele îl invit la o cafea. Nu refuză şi mergem la cel mai apropiat bar. Acolo stam vreao două ore în care fără să vreau, mă îndrăgostesc de el. În a treia lună de relaţie aflu despre el faptul că se droghează.
Apucându-mă şi eu, căci na... Dacă toţi fac asta, fă şi tu ca să fi acceptat, mergem la el într-o noapte de duminică. Tot pe la ora 00:00 ,pentru că nu ştiu din ce motiv îmi vine să ies din casă mereu la aceeaşi oră, mergem în parc.
Pe drum , simt un sentiment ciudat.
- Eşti bine?
- Mdaa... Nimic în neregulă, doar că am impresia că suntem urmăriţi.
- Absurd! Cine să ne urmărească? Este miezul nopţii, nu e nimeni în jur!
- Ai dreptate! Scuze! Mi s-a părut.
Dar ştiu că ceva e în neregulă.
Merg, mă uit în spate şi o văd. O femeie, înaltă cu un halat de spital, părul scurt şi piele parcă acum scoasă din congelator!
- Nu vrei să ne grabim?
- De ce?
- Haide!
Am ajuns acasă dar tot o vedeam. - Ce e cu tine?
- Cine e femeia aia?
- Tu o vezi?
- Da! Dar de unde şti de ea?.
- O simt! Dar tu cum de o vezi?
- Nu ştiu!
- Eşti medium!