Cine vrea sa citeasca?

Gata

Pe parcursul vieții mele mi se tot întâmplă că lumea să îmi facă farse. Lumea fiind Vasluiul ăsta imposibil.
Intr-o zi am vazut-o pe Diamanta coborând din BMW-ul lu' tacsu'.S-a dus în casa ei cea mare, dar nu înainte să mă zărească pe mine.
- Ce faci acolo? strigă ea de pe partea cealaltă a drumului.
- Stau sub cires, ce îți pasă?
- Cat poți să fi de taranca? Eu nu am cireș, am palmieri și mandarini și portocali. Kiwi și fructul pasiunii. Vai, cât de săracă ești!
- Tu ai fructe și bani. Eu am creier. Tu te duci la cluburile de prin sat, eu mă duc la școală. Mai du-te și lasa-ma naiba in pace, CREIER DE MOLUSCĂ!
-A, a...ai... Ai să vezi tu! îmi răspunde ea, neștiind ce să mai spună. TE SPUN LU' TATA!
- "Te spun lu' tata" ! O imit eu, pe un ton de fitoasa.
Intru in casa, fara frica, și mă arunc in pat. Mă uit pe tavan. Mă gândesc la temele pe vacanta.
Fratilor, cam asta este povestea mea, una simpla, desigur, a unei fete din Vaslui. Nici nu mai știu ce să vă povestesc și nici nu mai vreau, așa că scrieți despre voi cat vreți și lăsați-ma pe mine in pace.
ACI SE TERMINA POVESTEA MEA!