Kris se pune repede lângă mine în pat și se acoperă pentru a nu ne vedea.
Jisoo:Ce faci scumpo?
Kris:Îmi este frig. Cred ca am răcit puțin.
Jisoo:Bine stai acolo...Mă ridic de acolo și nu mai pot suporta o iubesc....Simt ăsta. ...Trebuie sa îi arat ăsta. ...Așa ca imediat ce pleacă baba mă ridic de acolo și o sarut dulce. Ea se rusineaza puțin dar îi cuprind fata în mâinile mele mari iar ea își înfășoară mâinile în jurul gatului meu. Îmi răspunde la sărut și după ce terminam îi dau și un sărut mic pe frunte.
Ea era toată rosie iar eu îi mângâi fata incet.Eu:Te iubesc așa mult!
Kris:Și eu te iubes!
Apoi o țin în brațe pentru o bucata de timp.
Kris:Namjoonie trebuie sa le ajut sa duca mâncarea. Și mă voi întoarce la tine.
Eu:Bine, îngerașule.
Ea îmi zâmbește și se duce sa le ajute pe celelalte angajate.
Eu stau în patul cald, în sfârșitul simt și eu bine în aceasta spital. Mai ales ca acea camera în care locuiam era și prost încălzită. Aici mă simt mult mai bine. Îmi afund capul în perna și cad în vraja somnului. Mă aflam intr-o pădure și în spatele meu erau doua gorile de la spitalul ăsta care alergau după mine. Atunci am început sa fug repede și când era sa scap unul dintre ei a scos un pistol și a vrut sa mă împuște. Dar în dreptul meu de nicaieri a apărut Kris și în loc sa mă împuște pe mine a împușcato pe ea. Atunci am căzut în genunchi lângă ea plangand. Am deschis ochii când am simțit doua buze moi pe fruntea mea. Era Kris, sa întors!
Kris:Totul ie în regula nu plange,a fost duar un vis!
Atunci i-am auzit vocea dulce am cuprinso strâns în brațe.
Eu:Ce mă bucur ca nu ai nimic! Visul ăla a fost oribil!
Kris:Nu te voi mai întrebat ce ai visat fiindcă știu ca te vei intrista. Trebuie sa ști acum ca totul ie bine, ca ești lângă mine. Acum hai sa manci.
Eu:Tu ai mâncat?
Kris:Nu,ăsta ie mâncarea mea dar o poți manca tu.
Eu:Nu, o voi manca impreuna cu tine.Nu Îți permit sa te înfometezi pentru mine.
Ea mă saruta pe obraz.
Kris:Nu mă înfometez, acum mănâncă.
Am început amândoi sa mancam si după ce am terminat ea sa așezat în brațele mele și am adormit amândoiDimineața mă trezesc și ea nu era lângă mine, cred ca a plecat sa le ajute sa servească micul dejun. A fost așa de frumos aseară. Capul ei stătea liniștit pe pieptul meu iar inima mea galopa nestingherita. Înainte sa adorm am sărutato și era așa de fericita lângă mine.
Stau liniștit când Kris vine și se așează lângă mine
Eu:Ce faci micuto?
Kris:Nmajoonie cineva te-a văzut aici?
Eu:Cum?
Kris:Da,și se pare ca osa îi spună lui Jisoo
Eu:Atunci va trebui sa plec
Kris:Nu! De ce?
Eu:Nu pot sa mai stau aici! Îți voi face probleme așa ca va trebui sa plec.
Kris:Unde sa pleci? Ie prea frig. Nu ai cu sa pleci.
Eu:Vă trebui.
Kris:Nu pleci! Dar acum vreau sa te țin în brațe.
Eu mă ascund în brațele ei unde era așa de cald și de confortabil,mirosea așa de frumos. Atunci am adormit și când Mâm trezit eram singur în pat.
Lângă mie era duar o singura hârtie pe care scria."Dragul meu Nmajoon va trebui sa plec cu Jisoo intr-o casa din pădure. Îmi pare foarte rău că va trebui sa ramai singur însă voi veni sa te mai vizitez. Ai grija de tine și sa nu faci prosti. Te iubesc mult! Cu drag Kristen"
O nu iar a plecat! Iar mi-a scăpat printre degete! Nu am ce sa fac decât sa o las sa plece.
Va urma...
Hei capitolele vor fi puțin mai scurt dar sper sa va placa,am idei și voi încerca să postez mai des. Va pup!😇💓❤💋💘💗💞😄😊💜💙💚😇😏
CITEȘTI
În Umbra Nopții
ActionÎntr-un spital de nebuni,la umbra unui perete din întuneric doi ochii privesc la lumina de afară. Sperând ca vor reuși sa scape de acești infern etern. Acești ochii privesc umbra unei fete.