În Umbra Nopții

Cap.4

Deschid ochii și mă orbește o lumina puternica.Ma uit în jurul meu și eram îmbrăcat în alb.Ma uitam prin jur și nu vedeam nimic.
Fac câțiva pași și cineva mă striga.
???:Namjoon!
Eu:Cine e?
???:Sunt eu,mama ta.
Eu:Mami?
M:Dragule ce faci aici?
Eu:Am venit lângă tine mami.
M:Cum sa vi aici? Dar nu ti-ai  terminat zilele pe pământ.
Eu:Cum sa nu?Pentru cine sa mai stau acolo?
M:Hai sa Îți arat cine are nevoie de tine.
În fata mea apare o imagine cu Kris.Statea jos lângă patul meu și plangea.
Kris:Namjoon te rog trezeștete nu poți muri!Te iubesc!
Apoi imagina se termina.
M:Ai văzut dragule,Ea încă are nevoie de tine.Nu o poți dezamăgi.
Eu:Ai dreptate mama osa mă întorc.
M:Așa te vreau fiule.
Mama dispare iar eu închid ochii și când îi deschid iar o văd pe Kris ca mă tine de mana și plangea.
Eu:Nu mai plange.Mam întors.
Kris:Namjoon!O doamne!Ce mult mă bucur ca te-ai trezit!
Și mă ia în brate strâns.
Kris:Îți promit ca nu te voi lasa și ca voi avea grija de tine.
Eu:Mulțumesc!
Kris:Ești bine?Cum te simți?
Eu:Sunt bine. Însă nu vroiam a mă mai întorc.
Kris:De ce?Ce ai văzut?
Eu:Am vazuto pe mama mea.
Kris:Mama ta a murit?
Eu:Da a murit.
Kris:Îmi pare așa rau pentru tine.
Eu:Ie în regula. Acum mă bucur ca mam întors. 
Ea îmi zâmbește și mă îmbrățișează. Era așa de bine când cineva te lua în brațe dar mai ales când ea mă lua în brațe.
Peste noi intra furioasa Jisoo care era tare îngrijorată. Nu își găsea nepoata, ochii ei parcă se îngeresc de furie când o vede lângă mine.
Jisoo:Kris ce cauți lângă ăsta?
Kris:Lasa-ma în pace el e singurul care mă înțelege.  Și în plus tu nu ai ce vorbi cu mine!
Jisoo:De ce îmi vorbești așa draga?
Kris:Sti foarte bine de ce Îți vorbesc așa.  Ai vrut sa îl otravesti!
Jisoo:Cum poți sa mă acuzi de așa ceva?
Kris:Penteu ca chiar ăsta ai făcut!
Jisoo:Nu este adevarat!Misca-te de lângă el!
Și o trage de mana după ea.
Eu:Stop!Gata! Oprestete!Dacă vrea sa stea cu mine va sta!
Jisoo:Ăsta eu decid!Și noi doi ne vom  vedea mai în colo.
O trage afară. Ce prost sunt!O vreau înapoi! Cred ca....mam cam îndrăgostit de ea. Ce este în capul meu? Sunt un criminal. Cine știe ce prosti îi mai baga baba aia în cap.
În plus nici dacă as vrea nu as reuși sa o salveze sau altceva pentru ca am mâinile prinse în camasa de forță. Im întorc capul și privesc spre geam.

Peste o ora.
Jisoo intra pe usa nervoasa cu încă doua gorile în spatele ei.
Jisoo:Asculta dacă te mai atingi de nepoata mea te omor!
Eu:Nu ai de cât! Tu osa intri la puscarie.
Ea le face semn cel doi bărbați și ei vine lângă mine și unul dintre ei îmi da o palma celalat un pumn și tot așa pana când eu ajung sa fiu plin de sânge.  Apoi mă iau pe sus și mă arunca afară din  spital.
Jisoo:Nu îmi pasa ce se va intampla cu tine dar dispari de aici pana nu mă enervez.
Ea pleaca in nauntru și eu stau întins pe jos și nu știu ce sa fac. Vântul rece al iernii mă face sa mă doară și mai rau ranile mele.  În ultima secunda când mă decid sa mă ridica Apare îngerașul meu.
Kris:Namjoon! Ce ti-a intamplat?
Eu:Mătușa ta mă dat afară din spital și mă bătut.
Kris:O Doamne vino trebuie sa te curat! Plus ca este asa de frig afară.
Eu:Nu mă pot întoarce dacă va trece pe lângă camera mea si va vedea ca sunt acolo se va înfuria rau.
Kris:Vino!Osa stai la mine în camera! Hai este asa rece afară.
Și ea își da geaca pe care o avea pe ea și Mi-o pune în spate.
Eu:Nu,osa Îți fie frig.
Kris:Sunt bine.
Eu:Dar nici la tine nu pot sta! Dacă mă găsește!? Ce fac?
Kris:Voi avea eu grija.
Apoi noi mergem la ea în camera unde era cald și bine. Mă așez pe pat și ea îmi curata ranile apoi eu mă întind în pat.
Eu:Pai și eu unde osa dorm?
Kris:În pat. Cu mine.
Eu:Ok nu mă deranjează.
Kris:O nu,vine Jisoo aici!

Va urma....