Iubire Intre Semizei

Capitolul 10

Annabeth pov.
Mă trezesc sperând că tot ce s-a întâmplat a fost doar un coşmar şi că o să mă trezesc lângă Percy dar când mă văd în camera aceia îmi dau seama că totul este cât se poate de real. Nu mai pot să plâng. Mi-am consumat toate lacrimile.

Aud uşa deschizându-se iar pe ea intră un băiat blond, cu ochii albaştri şi cu un piercing în buză. Sunt singură că este un om de-al lui Luke.

- Şefu' mi-a zis că vrea să te vadă.

Aprob uşot din cap. Nu mai am puterea să fac nimic că altfel l-aş lua la bătaie.

Ies uşor din cameră, îndreptându-mă spre biroul nesuferitului.

Bat uşor în uşă iar când aud în 'intra' apăs pe clanță păşind în încăpere. Îl văd pe Luke stând la fereastră cu spatele la mine.

- De ce mai chemat? încep eu conversația.

- Bună si ție, Annabeth.

- De ce ai vrut să vin aici?

- Voiam să fiu politicos dar se pare că cineva s-a trezit cu fața la cearceaf.

- Treci la subiect! Îi răspund eu cu venin în voce.

- Dacă vrei tu... este vorba de Percy...sau mai bine zis este vorba de tine.

- Ce vrei să spui?

- I-am lăsat o scrisoare lui Percy în care scrie că trebuie să te salveze până la miezul nopții sau altfel o să îmi pun cerberul să te servească la cină. Oricum, atunci cand o să vină iubitul tău să te salveze nu pot să spun că o să scape viu.

Când a spus asta am înghețat complet.

- Du-o înapoi în cameră, Aiden. Îi spune aceluiaşi băiat.

- Și apropo... La mulți ani, Annabeth!

Am și uitat că azi este ziua mea. Ziua în care împlinesc 18 ani. Ziua cea mai fericită pe care să o petrec alături de prieteni și de iubitul meu, dar se pare că sunt răpită de persoana care mi-a fost cel mai bun prieten în copilărie.

După ce a am ajuns în cameră am dat drumul lacrimilor.

Luke pov.
După ce a plecat Annabeth am început să mă gândesc la un plan ca să pot să îl distrug pe Percy pentru totdeauna. De Annabeth n-aş putea să mă ating vreodată. După ce scap de idiotul acela o să pot fii cu Annabeth. Sunt sigur că n-o să ajungă până la 12:00. Dar dacă ajunge o să fug cu ea undeva unde nu o s-o găsească nimeni.

Oricum ar fii, tot eu câştig.

Percy pov.
- Cum adică nu ați mai dat de ea de aseară! spun eu fierbând în propria furie.
Tocmai am aflat că iubirea vieții mele este de negăsit iar ceilalți nu fac nimic ca să o găsească. Poate știe Chiron așa că îmi iau inima în dinți și mă îndrept spre Casa Mare.

Când am intrat în casă l-am văzut pe Chiron plimbându-se prin cameră stresat. Atunci când ma văzut s-a oprit.

- Chiron, ai aflat ceva legat de Annabeth?

- Din păcate.... Nu se știe nimic. Spune el cu tristețe în glas. Dar știu traseul pe care l-a făcut. A avut două opriri. Muntele lui Atlas și Pădurea de la marginea orașului.

- Mulțumesc, Chiron. Acum plec.

- Noroc Percy. Să iei pe cineva cu tine ca să nu mergi singur.

După schimbul asta de replici m-am gândit pe cine să iau cu mine. Aş putea să îl iau pe Frank şi pe Leo. Ei sunt de foarte mult ajutor. Frank se poate transforma în orice animal, iar Leo poate controla focul şi să repare orice.

Norocul meu că i-am găsit pe amândoi din un copac vorbind.

- Băieți, am nevoie de ajutorul vostru! Este foarte important!

- Sigur, Percy. Ce s-a întâmplat.

- Este vorba de Annabeth. Spun eu aşezându-mă lângă ei ca să le povestesc ce am vorbit cu Chiron.

- Acum două zile, Annabeth a spus că trebuie să plece într-o misiune.

- Deci este dispărută de două zile. Lipseşte foc în ziua în care împlineşte 18 ani, adică azi. Mă întrerupe Leo. În vocea lui de putea citi frica.

- Acum am mers la Chiron şi mi-a spus că a trebut să meargă la muntele Atlas şi într-o pădure de la capătul oraşului. La munte nu avea cum să se piardă pentru că o cunosc şi ştiu că nu s-a mai apropiat de munte de când a fost răpită şi dusă acolo ca să țină cerul în locul lui Atlas. Mai rămâne decât pădurea. Deci mai rămâne decât pădurea.

- Există totuşi o sngură problemă. Pădurea este foarte departe.

- Vom merge la grajduri să luam trei cai.

După ce am zis asta ne-am ridicat şi am pornit spre grajduri.

Când am ajuns acolo eu m-am dus să vorbesc cu Blackjack.

- Hey, şefu'! Ce te aduce pe aici?

- Bună, Blackjack! Am nevoie de ajutorul tău. Annabeth a fost răpită şi vreau să vii cu mine să o găsim.

- Normal că te ajut. Vreau să o salvăm pe Annie.

- Mersi, amice! Promit că după ce o salvăm o să îți dau gogoşi.

Când ies din grajd îi văd pe băieți având câte un cal. Jason are un cal maro cu o pată albă pe frunte, iar Leo avea unul alb.

-Să mergem băieți! spun eu.

*****

Ne plimbam de juma' de oră prin pădure şi nu am găsit nimic. Pe cai i-am lăsat la intrarea din pădure aşa că suntem singuri.

- Hai să stăm puțin pe buturuga asta puțin că eu am cam obosit. Spune Leo.

- Bine...hai să ne oprim putin. Spun eu.

Speranța mea că am mai putea să o găsim de duce încetul cu încetul.

- Încearcă să o suni. Spune Leo

- Ok....spun eu.

Îmi scot telefonul din buzuanar şi o caut prin contacte. Îmi pun telefonul la ureche asteptând ceva ce n-o să se întâmple, adică să răspundă cineva.

După câteva secunde aud un bâzâit.

- Mai aude cineva bâzâitul? spune Jason.

Ei încep să caute obiectul în timp ce eu stau pe buturugă îngândurat.

- I-am găsit telefonul lui Annabeth! Uite-l

De telefon este lipit un bilet. Îl iau repede sperând să fie ceva folositor.

Jackson,

Probabil acum te întrebi cine sunt şi ce am avut de am răpit-o pe scumpa ta iubită, dar mai bine te-ai întreba dacă Annabeth este bine sau mai bine zis dacă este în viață...

Ai un timp până să o găseşti, adică până la 00:00. Dacă nu ajungi până atunci, s-ar putea să n-o mai vezi niciodată pe Annie.

Mai bine te-ai grăbi pentru că TIMPUL TRECE.

cu drag,
coşmarul tău,
L. C.

Citesc acest mesaj de vreo trei ori. Nu îmi vine să cred că cineva a răpit-o pe Annabeth. Şi totuşi cred că ştiu cine a răpit-o. Doar o persoană ar vrea să scape de mine folosind-o pe iubita mea.

Hoțul este nimeni altul decât Luke Castellan.