Momente penibile 2 |Pauză|

Is bântuita dracu

Mai întâi trebuie sa va spun că de ceva timp simt că cineva mă urmărește dintr-un colț al camerei mele.
Prima întâmplare ar fi că stăteam ca o putoare in pat,și eram crecă pe wattpad. Bă, și mă trăsnește pe mine impulsul de a merge in bucătărie. Adică să plec dracu. Așa, dintr-odată. Nu înțeleg de ce am plecat,dar nu am făcut nimic. Deci m-am dus,m-am uitat ca proasta și m-am întors in camera mea.
Ok. Totul bine și frumos. Mă pun iar in pat,și dau sa îmi iau telefonul. Dar nu îl găsesc in pat. Deși credeam că e acolo,pentru că așa îl las io deobicei. Mă ridic și vad că e pe birou.
Am zis Ok... Wtf... Cum ai ajuns naibii acolo...
Am crezut că l-oi fi pus io și că mintea mea de pinguina nu își aduse aminte.

După vreo săptămână,m-am întors de la școală. Am purtat balerinii in ziua aia,deci când am ajuns in camera i-am azvârlit efectiv pe unde am apucat.
Bă,și unul a aterizat aproape de colțul de care am menționat la început,iar celălalt la un metru in fața lui.
M-am trântit in pat,luându-mi telefonul, stând pe el. Făceam ceva obișnuit.
Bă,și mă ridic sa iau telecomanda de pe birou,și văd balerinii așezați unul peste altul.
Bă,sincer,m-am speriat puțin. Am zis că poate m-am împiedicat eu de ei și i-aș fi așezat așa din greșeală.

A treia a fost de curând. Deci eram singură acasă. Și era o furtună d-aia ca dracu. Și practic era luat curentul,era întuneric ca naiba,iar eu vorbeam la telefon cu Maria.
Bă,și stăteam in pat.
Apoi,nu știu cum boala,dar a căzut incarcatorul de la telefon sub masă. Nici măcar nu era aproape de margine,și cum pula mea putea pica fix sub masă?!
Bre,i-am zis și Mariei. Si, inițial,incarcatorul era într-o poziție de genu:

Îmi iau privirea de la el vreo 5 secunde,apoi mă uit iar. Și-a schimbat efectiv poziția. Era așa:

Bă,deci am inceput sa râd. Efectiv râdeam. Nici nu m-am atins de încărcător.

Nu știu cât de creepy e asta,dar v-o spun oricum.
Deci stăteam cu mama și ne uitam la TV. Mă,și dintr-odată,aud niște sunete ciudate. Era un fel de bâzâit întrerupt. I-am spus și mamei,dar ea nu auzea. Pentru un minut,nu a auzit nimic.
Apoi a început și ea să vadă că nu e doar sunetul de la serial.
A verificat și a spus că e de la televizor. Ciudat e faptul că nu a mai făcut așa niciodată. Nu s-a mai repetat sa aud sunetul ăla de atunci.

Iar ultima s-a întâmplat chiar azi. De aici și ideea cu capitolul ăsta.
Eram in cameră,și era ora 10 ziua cred. Oricum,era soare și cald.
Stăteam in pat,fiind singură acasă. Mă uitam la un clip cu Theo(Theoxxh),și dacă nu știți cine e: e o fată care e youtober și vorbește despre chestii paranormale care i s-au întâmplat. Și era o faza in care era la o casă bântuită cu niste amici de-ai ei,și dintr-odată s-a practic văzut o lumină ca de lanternă pentru o secunda,deși nimeni nu a făcut nimic.
Apoi se vede o lumină ca și când s-a aprins și stins repede un bec in camera mea.
Nu înțeleg de ce s-a văzut așa. Televizorul era închis,becul e perfect ars de vreo 2 zile și mi-a fost lene sa îl schimb.

Mama a venit după vreo 5 minute de la magazin,și i-am povestit ce mi se tot întâmpla. Nu a spus nimic,dar stiu că nu mă crede.

Vreau sa va spun că nimic din ce am zis aici nu e inventat. Daca voiam să inventez, eram ciordită de extratereștrii până amu. Nu știu câți dintre voi mă credeți,dar să știți că nu inventez nimic.
Nu pot sa cred. Am făcut un capitol de 700 cuvinte.