Sunt in masina...ma uit pe geam si gandul era la el. Ma gandeam la acei ochi care m-au innebunit din prima secunda.
Matusa:- Alia!
Si tresar la strigatul matusii de a ma face atenta.
Eu:- Da?
Matusa:- Care-i adevul, Alia? Inca nu mi-ai zis ce e cu mutarea asta.
Eu:- Pai....
Matusa:- E...vorba de un baiat?
Eu:- Da.
Matusa:- Îmi zici si mie?
Eu:-...nu sunt multe de zis...m-a....parasit pentru alta.
Matusa:- Aha, am inteles. Sa stii ...stiu prin ce treci.
Eu:- Serios? ...povesteste-mi!
Matusa:- Bryan Willem...a fost prima mea iubire. Ma indragostisem din prima de el..eu îl iubeam ca o oarba iar eu credeam ca ma iubea si el...dar s-a dovedit contrariul. Ne casatorisem. A doua zi, dupa nunta, mi-a lasat un bilet incare scria ca îi pare rau...dar...totul fusese un pariu.
Eu:- Un ...pariu?
Matusa:- Da. Facuse un pariu pe bani si...asta a fost.
Eu:- Si ce ai facut?
Matusa:- Ce puteam sa fac? Am auferit. Am suferit in tacere...am indurat.
Eu:- Ai mai vorbit cu el?
Matusa:-Nu. Acum sigur el este la casa lui, cu copii ...fericit. Iar tu...vei trece peste asta, esti tanara...ai tot viitorul in fata. Te ajut eu.
Eu:- Multumesc, matusa!
Ajungem la Brasov dupa un frum obositor, calduros si...foarte lung. Dupa ce descarcam bagajele, luam cina si eu ma culc. Maine ma voi plimba toata ziua.
.
.
.
Este dimimeata. Prima mea zi aici, in noul oras. Sincer, mi-e frica dar ma voi descurca. Cobor in bucatarie, pentru ca am camera la etaj, si intru in bucatarie. Ma loveste instant mirosul de omleta.
Matusa:- Ia uite cine s-a trezit! Buna dimineta!
Eu:- Buna dimineata, matusa!
Matusa:- Hai, aseaza-te la masa! Micul dejun e aproape gata.
Pune farfuriile pline cu bunatati pe masa si incepwm sa manacam.
Matusa:- Si, azi ce faci?
Eu;- Ma voi plimba. Vreau sa cunosc cat de cat orasul.
Matusa:- Foarte bine! M-as plimba cu tine, dar eu trbuie sa merg la servici.
Eu:- Ma descurc.
Dupa ce termin de mancat, merg sa ma schimb si pornesc plimbarea.
.
.
De jumatate de zi ma plimb continuu. Brasov-ul este foarte frumos! Si, am facut milionul de poze. Gasesc un loc in care sa manc iar apoi continui plimbarea. Verific ceasul ce indica ora 17. Trebuie sa ma intorc acasa...dar...cum? O, nu, m-am pierdut. Incerc sa-mi refac traseul dar ma incurc mai tare. Ce ramane de facut e sa intreb pe cineva.
Ma uit imprejur si vad un baiat care sta la o masa, era singurul care nu facea nimic.
Eu;- Scuza-ma, poti sa-mi spui te rog unde..
Si acel baiat se intoarce spre mine....nu-mi vine sa cred cine este...!
