Eu:- Bryan?!
Bryan:- Alia?
Si, in acel moment ma i-a in brate si eu pe el. Si, ca sa va lamuresc, Bryan a fost primul meu iubit. Nu ne-am despartit ca ne+am certat sa ceva, ne-am despartit pemtru ca parintii lui s-au transferat aici, la Brasov.
Eu:- Nu-mi vine sa cred! Esti chiar tu!
Bryan:- Da, in carne si oase. Ce-i cu tine aici?
Eu:- Sunt in vacanta, la matusa .
Bryan:- Ia loc.
Spume aratand spre scaunul liber si fata lui.
Eu:- Si, ce ai mai facut?
Btyan:- Mai nimic, mi-am continuat studiile, mi-am facut prieteni.
Eu:- Ma bucur!
Btyan:- Si tu?
Eu:- Eu...am ramas aceeasi. Mai nimic nu s-a schimbat.
Si am vorbit si am tot vorbit. M-a condus acasa si da...asta a fost prima mea zi.
.
.
.
Ma trezesc. Ma imbrac si ma duc sa iau micul dejun. Apoi ma intalnesc cu Bryan.
Bryan:- Neata!
Eu:- Neata. Unde mergem?
Bryan:- Momentan ne plimba.
Eu:- Bine.
*dupa 5 minute*
Bryan;- Esti cam tacuta. Si ieri ai fost la fel...ce sa intampla? Alia pe care o cunosc eu nu-i mai tacea gura.
Eu:- Nu am nimic.
Bryan:- Ai...un iubit, ceva?
Eu:- Am avut. Acum o saptamana.
Bryan:- Si ce s-a intamplat?
Eu:- A gasit alta mai buna.
Bryan:- De ce ai venit aici? Sa te regasesti?
Eu;- Da, poate voi uita.
Bryan:- Vei uita...dar nu vei reusi singura.
Eu:- Si cine ma va ajuta? Tu?
Bryan: Nu vezi? Reîntalnirea noastra, relatia ta nereusita, totul...totul e un semn. Noi trebuie sa fim impreuna. Eu nu te-am uitat, te-am asteptat. Am visat de-ajuns pentru o viata atat de mica. Sa te pot reîntalni o data, macar o data. Uite...
(Spune luânfu-mi mana si ducand-o spre inima lui) asculta-mi bataile inimii, ele striga dupa tine. Striga ca te iubesc.
Totul va fi bine!
Eu:- Ai dreptate! Nimic nu e o coincidenta! Si...îti multumesc enorm ca m-ai asteptat. Tu...tu ai fost singurul care chiar m-a iubit si ma iubeste. Nu stii cat am plans si suferit cand ai plecat. Credeam ca nu o sa te mai vad...si eu te iubesc! Doar in tine pot crede cand îmi spui ca totul va fi bine.
