NEMANCATI!

16 5 13
                                    

Hei inainzte de capitol, vreau sa fac un anunt. Acest capitol nu va fi foarte lung. Si foarte scurt.
Lectura placuta!

Stateam eu cuminte la Mihai in brate, sinde o data pe usa intra Andreea si Vale.

Nu parca Vale a inselat-o cuarisa, iar ea era suparata? Nu o voi intelege niciodata pe fata asta.

"Voi ce cautati aici? Mai ales tu?!"spun aratand spre Vale.

"Ho nibuno! Stai calma.la.locul tau. E cu mine. Si...am o veste."

"Ce?! Te-a lasat gravida sau ce?!"

"Ce?! Nuu. Aleee. Esti o proasta! Vroiam sa va zicem ca am facut clatite."

"Aa... Hai iubitule sa le mancam clatitele!"
"Acum vin."

"Ce? Nu le veti manca voi pe toate. Mai trebuie sa manance si cei lalti."

"Care ceilalti? Stefi a fugit, Robi s-a dus dupa ea, iar Moni...ei bine ea e in camera de oaspeti. Cred ca doarme."

"Eu zic sa o trezim. Daca afla ca am mancat clatite fara ea, suntem morti."spune Vale, dupa care noi incepem sa radem.
"Ma duc eu."spun, si merg in camera de oaspeti.

"Trezireaa..."tip eu, dar
Moni tot nu se trezeste.

"Nu te trezesti ha? Ok. Tu ai vrut-o!"spun asta, si sar pe ea, iar ea tresare speriata.

"Aaa...ce s-a intamplat?! Ale? Ce vrei?"
"Haide sa mancam clatite. Au facut Vale si Deea."
"Clatite?! Pai ce mai stam. Hai sa mergem!"

Se ridica din pat, eu inca fiind pe ea, ma dau de pe ea si plecam la bucaterie.

Ajunse acolo, ii vedem pe ceilalti gramada pe platoul cu clatite.

"HEI!"urlu eu la ei.
"Aa?"se intorc toti, si ii vedem cu gurile pline de clatite.
"CE CREDETI CA FACETI ACOLO?"tip de data asta la ei.
"Macam?!"
"Fara noi?!"
"Pai..."
"Sa va fie rusine!"

"Hei! Spre.apararea mea, eu le-am spus sa va asteptam si pe voi!"
"Ce?! Tu ai fost primul care ai luat o clatita!"
"Ba nuu..."

"GATA! Nu va mai certati ca niste copii si dati-va la o.parte!" Ei se dau la o parte, si pe farfurie, mai era doar.o clatita.

"Serios ma?! O clatita ne-ati mai lasat?! Sunteti niste nemernici!" Mihai se uita cam ciudat la mine, si de la spate mai scoate o clatita, pe pe care mi-o da da mie. Iau si cealalta clatita, si i-o dau Monicai.

"Sa nu crezi ca doar pentru ca mi-ai oprit o clatita, am sa te iert ca ai mancat ca spartu!"spun asta, in timp ce mergeam in living.

Imi suna telefonul, si vad ca era Robi.

Convorbire telefinica:

-Da Robi?
-Stefi. Nu o gasesc nicaieri.
-Hm... Cred ca stiu unde e. Unde esti?
-Sunt in nord-ul orasului. La calea ferata.
-Venim sa te luam.
-Ok.

Convorbire telefonica incheiata.

"Haide. Mergem la calea ferata!"
"De ce?"
"Sa il luam pe Robi. Moni vi?"
"Nu. Eu stau aici sa.ma odihnesc. Maine trebuie sa plec inapoi."
"Ok."
Mergem la masina lui Vale, si plecam. Il luam pe Robi, si plecam spre destinatia pe care numai eu o stiam.

Cand ajungem, exact asa cum speram, o gasim pe Fifi la...































Hei! Gata di capitolul acesta. Nu ma gandeam ca voi posta chiar asa de repede. Sperca va plavut si nu uitati de comentari si la sfarsit sa apasati pe ★ daca va placut.

Ps: imi pare rau de eventualele greseli de tastare.

AlexandraElena2004 va iube mult de tot pe voi mici mei cititori!♥♥♥

Azi te iubesc, maine te urasc!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum