Mariana si Florin

458 13 0
                                    

Mariana incerca din rasputeri sa para ceea ce verisoara ei o facuse sa fie deocamdata ,adica o fata fara prea multe griji care dorea doar mai multi bani pentru haine si pantofi.Asta nu era deloc greu din cauza hainelor pe care i le imprumutase verisoara ei .

Ajunse intr-un sfarsit si in fata localului in care trebuia sa se angajeze ,insa ceva o tot ingrijora si anume ca mama ei nu o contactase deloc in ultimele saptamani ,era adevarat despartirea nu fusese una linistita ,chiar deloc ,spera ca si Maria intrase la facultatea pe care si-o dorea ,doar ea a ramas pe dinafara ,ea nu a putut sa ia cel mai important examen de pana acum ,cum se putea asa ceva ? Inca nu isi putea imagina si nici nu stia ce o asteapta in viitor dar avea un singur gand in minte despre acesta si anume "Lupta-te cu el din toate puterile tale si nu renunta niciodata!"Si astea fiind gandide si clarificate in minte ei a intrat in local unde si-a jucat rolul vietii cu o maiestrie demna de Hollywood.

-Draga mea ,am decis sa trecem cu vederea BAC-ul picat si sa te angajam ca si ospatara in localul nostru .Vocea menegerului era placuta, politicoasa si te facea sa te simti in siguranta chiar daca chipul lui era total opusul vocii sale ,avea un ten inchis la culoare asemanator cu cel al tiganilor la atat se oprea asmanarea dinte el si tioganii,deoarece avea ochii albastii ca cerul vara cand este mai cald ,care tradau inteligenta acestuia dobandita in anii de studiu in afara ,parul era negru intens ,atat de negru incat batea spre albastru ,ceea ce il facea urat era o cicatrice care ii brazda obrazul drept cu atata cruzime si il facea hidos in fata celorlalti oameni.

Dupa aprecierile fetei aceasta era recenta ,avea o culoare rozalie care indica ca rana inca se vindeca ,era curioasa in privinta acesteia ,dar incerca din toate puterile ei sa isi fixeze un punct in spatele lui .

-Va multumesc domnule ,de cand ma pot apuca de lucru ? Vocea fetei suna normal pentru cineva imbracata ca ea ,insa ei i se parea ca seamana cu niste clopotei mult prea stridenti,nu se simtea deloc bine in hainele acelea ,bluza cu un decolteu in v foarte generos -nu avem ce zice avea ce arata-fustita foarte scurta ,pantofi cu toc de 15 cm care ii puneu in valoare copasele ,mersul elegant al modelelor de pe cele mai mari podiumuri ,tate acestea au ajutat-o sa obtina slujba de care avea atata nevoie .

-De maine ,asta daca iti este buna unifoma care a ramas de la vechea angajata ,vino o sa ti-l prezint pe ajutorul meu Florin .Sa stii a pus o vorba buna pentru tine si se pare ca nu s-a inselat in priviinta ta ,cel putin pana acum.

Au iesit din biroul managerului si au intrat pe un corido pe care Mariana nu l-a observat pana in acel moment ,era intunecos si stramt ,iar poselele erau pline de grasime care nu fusese probabil curatata nicioadata de cand se infiintase localul si mai era si select pe deasupra.

Mariana nu s-ar fi mirat nici daca i-ar fi spus ca nu ii vor face carte de munca ,sincer regreta ca o ascultase pe verisoara ei .

-Florin aici erai! Managerul o trezise din gandirea profunda cu aceasta exclamare si o readuse cu picioarele pe pamant.

Tanarul din fata ei era frumos foc ,de cum il vazuse isi daduse seama ca ceva nu era in regula cu el

insa banuilelile i-au fost curand alungate de vocea suava a acestuia, de zambetul angelic si de ochii lui negrii ca iadul si durerea insasi .

-Bun venit printre noi !

-Multumesc ,imi voi da toata silinta pentru a va multumi pe toti ! Zambetul de pa fata ei de ceasta data era unul dintre cele mai sincere si frumoase zambete pe care ti le poate oferi un  copil ,asa de fericita o facuse sa se simta acest baiat.

-De la ora 18:00 ai inteles? Sa nu uiti!

-Am inteles ,managerul se purta cu ea ca si cand ar fi fost o retardata mintal ,cel putin asa se simtise ea in acel moment .

-Ne vedem maine! spuse Florin cu unul dintre zambetele lui cuceritare .

Dama de companie [în editare! ]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum