Summer Camp

~1~

-Sindy! TREZIREA! Azi e ziua cea mare!
Ziua cea mare. Suna atat de important si totusi.....totusi....nu inseamna decat o alta vacanta plina de copii ciudati a caror parinti nu au timp de ei asa ca-i trimit intr-o tabara. Toata vara.
Ma ridic din pat stiind ca n-are sens sa protestez. Macar voi sta o vara intreaga cu BFF-ul meu.
Imi iau un geamantan mic,indesandu-mi in el hainele aranjate de mama cu o seara-nainte ce asteptau sa fie impachetate. Imi mai arunc o perie de par,un incarcator,niste casti,câteva cărți si ce mai gasesc de cuviinta ca imi trebuie. Dupa care ma duc sa ma aranjez. Merg la baie,facandu-mi un dus relaxant. Dupa care ma pregătesc să-mi pun lentilele de contact si peruca. De ce? Din cauza ochiilor mei. Ochii mei violeti cu urme de argintiu.Din cauza parului meu lung si argintiu,care nu se lasa vopsit sau taiat. Imi pun lentilele albastre si peruca satena. Apoi ma imbrac cu niste haine comode numai bune pentru un drum spre o tabara de vara.
Cobor in bucatarie cu bagajul,mama asteptandu-ma sa ma conduca.
Urcam in masina,nu inainte de a-mi aseza geamantanul in spate.
Dupa 10 minute tensionate,mama parcheaza masina,spunandu-mi incurajator:
-De data asta iti va placea. Va fi bine.
-Dar....mama.....mereu....mereu se intampla....orice-as face....
-Va fi bine. Niciodata n-ai fost tu. De vina a fost vremea.....De data asta va fi perfect. Te vei distra!
De obicei e naspa. Dar acum avea de-a dreptul sa fie rau.
-Daca spui tu.....incerc sa ma conving,alungandu-mi din minte motivele discutiei.
-Scumpo,te iubesc! Sa ai grija de tine!
-Asa o sa fac! Pa mama!spun imbratisand-o.
Peste inca 5 minute vad masina indepartandu-se.
Ma asez pe o banca,asteptand autocarul.
Peste nici 3 minute apare unul.
Si inca unul.
Ma duc la primul si intreb:
-Ma....scuzati......? Acesta este autocarul spre tabara?
-Da.
-Ok,spun eu urcand.

Pov. BFF

Urc in autocar. Ma uit dupa Sindy dar nu o vad nicaieri. Probabil n-a ajuns.
Vad un autocar in fata noastra. Poate a intrat in el din greseala. E cam ametita. Mereu.
Intreb soferul unde merge autocarul acela iar el imi raspunde cu doua cuvinte simple:
-In port.

Pov. Sindy

Ajung la mare. Nu stiam ca in tabara se ajunge cu vaporul.
Ma uit in jur. Nimeni cunoscut. Nici prietena mea nu-i aici. Cine stie? Poate si-a convins parintii in ultima clipa sa ramana acasa.Poate nu.
Cert e ca am urcat pe vapor si am asteptat-o pana cand ambarcatiunea a iesit in larg si ultimele sperante mi-au fost ruinate.
Avea sa se anunte o vara ingrozitoare.
Cand primii stropi de ploaie si-au facut aparitia m-am hotarat sa intru.
Am deschis usa si am intrat pe un coridor.
De data asta avea sa fie diferit. Trebuia sa fie diferit. De data asta voi fi o fata normala.
Un val puternic facu ca vaporul sa se incline,eu agatandu-ma de clanta unei usi si deschizand-o. Inca un val si ajung alunecand in camera. Liniste. Ma uit in jur,observand haine si alte obiecte aruncate la întâmplare. Apoi dau cu privirea de doi ochi azurii.
-Eu.....eu....nu e ceea ce pare....spun eu balbaindu-ma.
-E ok,spune brunetul din fata mea. Nu e vina ta. Am vazut ce s-a intamplat.
-Te rog! Crede-ma! Chiar a fost un accident.......Eu n-am vrut sa......stai. Chiar ma crezi? Adica....ai....incredere in.....mine?
-Da,normal. Un print mereu trebuie sa isi creada poporul. Esti o domnita sau o printesa? Cum te cheama?
-Stai. Ce? Print? Domnita? Printesa? Iti bati joc de mine? E un fel de glumă proastă?
-Nu. Acum....cine esti?
-Numele meu e......
Pauza. Puteam sa fiu oricine. Sa am un nume nou. Sa fiu o alta persoana. Dar apoi mi-am dat seama. Mereu aveam sa fiu Sindy. Sindy ciudata. Neadaptata. Fata dubioasa. Orcine pretindeam ca sunt,eram una si aceeasi cu ce eram de fapt. Asa ca ce rost avea sa mai mint?
-....Sindy.....soptesc eu.
-Sindy?repeta el,vizibil uimit. Dar....asta nu pare a fi nume de printesa.
-Printesa? Ce tot indrugi acolo?
-Uuumm...Toti de pe acest vas suntem de vita nobila. Si mergem intr-o tabara regala. Un fel de scoala. Dar ar trebui sa sti asta doar daca....doar daca nu te-ai furisat pe vas.
-Nu m-am furisat pe vas. Eu trebuia sa merg cu prietena mea cea mai buna intr-o tabara de vara. Probabil....probabil am incurcat autocarele.... Si acum ce fac? Trebuie sa o sun pe mama!
-Nu poti. Sau...cel putin n-o sa mai poti dupa ce trecem de bariera magica.
-Bariera magica?intreb curioasa.
- Toti nobilii nu sunt din acelasi univers ca al tau. Pentru ca in lumea ta exista presedinti,nu regi sau regine. Venim din altfel de locuri,uneori traind in lumea ta ceva timp pentru a invata si a aplica legi si in lumea noastra. Iar ca oamenii ca voi sa nu ne cotropeasca,avem bariere magice. Obiectele voastre cu energie electrica sau chestii de genu,nu mai functioneaza si nu ne mai pun regatele in pericol odata trecuti de bariere.
-Oh....am....inteles.....Atunci presupun ca va trebui sa rog supraveghetorii taberei sa ma ajute.....
-Nu! Daca afla ca un om a aflat despre noi,ti-ar sterge amintirile. TOATE amintirile,spune el precipitat.
-Pai si atunci ce fac?ma panichez eu.
-M-am uitat in dosarele cu inscrisii si am observat ca n-a venit o persoana in tabara. Numele ei e Lady Lillian. E dominta,nu printesa.
-Cum adica domnita?intreb eu.
-A patra persoana pe scara sociala la femei. Insotitoarea printesei de obicei.
-Ok. Pot...pot sa ma prefac ca sunt ea....Doar ca.....nimic,murmur eu.
-Ok Lillian. O sa-ti spun Lily. E mai simplu. Nu cred ca m-am prezentat. Eu sunt printul Dorian.
-Huh....incantata?
-Nu esti convingatoare.....zice el.Incearca sa fi mai sigura pe tine.Pe langa comportament iti mai trebuie o rochie. Si pantofi. Si ceva scump..... Ce haine ai la tine?intreaba el.
-Nimic demn de o domnita,zic eu incet.
-E ok. Gasim noi ceva....
Este intrerupt de trantitul unei usi.
-Dorian,esti bine?se aude o voce.
-Da,sunt bine. Oh! Unde-mi sunt mainerele! Lady Lillian,el e cel mai bun prieten/lord in devenire/capitan al garzii regale,Henric.
-Umm....Scuze Dorian....nu stiam ca ai companie.....spune el vizibil rusinat.
-Cum poti sa fi lord in devenire si capitan al garzii regale?intreb eu uitand de bunele mainere.
-El....el ar trebui sa devina lord dar si-a abandonat titlul pentru .....pentru a veni la palatul meu si a-mi face viata pe cat posibil de buna.
-Oh.....imi pare rau,nu mi-am dat seama,spun eu. E....foarte frumos din partea ta,zic indreptandu-mi privirea spre ochii ca safirul care ma priveau.
-Nu-i nimic,imi raspunde satenul.

Hei! Da,o alta carte! Ma gandeam ca ar fi dragut sa fac o carte care are legatura cu vacanta de vara.
Voi posta si la restul cartilor doar ca momentan nu am posibilitatea. Imi trebuie concentrare si timp pentru a scrie la celalalte carti. Doua lucruri de care eu nu dispun momentan. Dar cand ma voi intoarce din vacanta,voi incerca sa postez mai des si la retul cartilor. Pana atunci,vacanta placuta!