Capitolul II

1 0 0
                                    

~Emily p.o.v~

Sunt foarte atentă la tot ce se întâmplă în jur. Cine a venit cu ideea să jucăm jocul ăsta tâmpit?! Aa.. Andy! Cine putea altcineva?! El cu ideile lui... Asist tăcută la joc și tresar când simt mâna lui Andy că se așează peste a mea. Privirea îmi rămâne blocată pe mâinile noastre și pentru moment nu aș vrea să o retrag. Dar mă trezesc rapid din transă și îmi trag mâna, aruncându-i o privire urâtă.
Am cam pierdut șirul întâmplărilor și a provocărilor de aici. Andy îmi provoacă această stare. Îmi caută privirea, îmi zâmbește, îmi face din ochi. Noroc de Bella care mă face să înțeleg oarecum despre ce este vorba în jocul nostru nevinovat.

"Și dacă refuz?!" spune privindu-l în ochi pe Andy, iar acesta își rostogolește ochii peste cap. Ok, și eu mai fac asta, dar la el mi se pare că e prea arogant.

"Glumesc! Îl aleg pe..." prietena mea lasă ca suspansul să pună stăpânire pe noi și după zâmbetul ei sigur are ceva în cap. Își duce mâna la ceafă, apoi mă privește fix în ochi. "Îl aleg pe Andy!"

Pentru moment inima mea a ratat două bătăi, dar nu spun nimic. Mă așteptam să îl aleagă pe Zack. Taylor îi face ochi dulci lui Abby, iar Andy... Nu! Eu nu am nimic cu Andy! E problema lor. Fără să vreau îl privesc pe băiatul din stânga mea și îl surprind analizându-mă.

"Mă duc să mai aduc vin!" spun și mă ridic brusc. Nu aștept să văd ce se întâmplă în urma mea și cobor rapid șirul de scări. Mă îndrept spre baie și îmi privesc reflexia în oglindă. E trecut de ora 02:30, dar arăt bine. Deși simt că în interior sunt obosită, la exterior sunt fresh. Îmi retușez puțin machiajul, apoi apuc sticla de vin de pe masa din bucătărie și mă întorc încet pe terasă. Nu am de ce să mă grăbesc.

"Emily, e rândul tău!" Abby mă anunță, iar eu mă așez lângă ea și Zack. Taylor e plecat, așa că profit de ocazie să îi iau locul.

"Rândul meu la ce?" zic nepăsătoare.

"La răspuns." mă lămurește Zack din dreapta mea. "Emily, adevăr sau provocare?"

"Aa.. Tu mă întrebi?" izbucnesc în râs și încerc să îi acord atenție. "Adevăr!"

Îl observ pe Andy cum își dă ochii peste cap, în timp ce îmi aștept întrebarea.
"Mi-ai cam stricat planurile. Aveam o provocare bună pentru tine." mă întind după sticla de vin, iar Andy face același lucru, mâinile noastre întâlnindu-se din nou. Simt un șoc prin mână și îmi țin respirația. Îi cedez sticla, trag aer în piept și mă întorc spre Zack, care își arată dantura perfectă. Oare ce i-a mai trecut prin cap?!

"Emily... Adevărul îl vreau! Este adevărat că încă ești virgină?" simt cum tot sângele mi se ridică în obraji, iar inima îmi bate cu putere. Toți cei prezenți mă ațintesc cu privirea, mai ales Andy care îmi zâmbește cu subînțeles.

Nu știu dacă e de la prea mult alcool sau doar întrebarea a venit pe nepusă masă, dar am început să tremur. Aș da orice să nu fiu nevoită să răspund la această întrebare.

"Pe mine mă ia somnul până răspunzi tu..." Zack afirmă, iar pentru asta primește o privire urâtă din partea Bellei.

"Da! E adevărat!" spun dintr-o suflare și fără să vreau îl privesc pe Andy. Nu știu dacă mă înșel, dar pare mulțumit de răspunsul meu. Nu înțeleg de ce îmi pasă... Nu ar trebui! El e doar un nemernic. Nu are nimic bun în el. Doar ochii aceia frumoși și chipul perfect sculptat. Pfff.. O iau razna! Clar!

Realizez că mă holbez, așa că îmi mut privirea spre Zack. "Bună întrebare!" spun ironic. "Acum cred că e rândul meu!" îmi trec o mână prin părul lung și închis la culoare și îmi îndrept din nou atenția spre Andy. Este momentul meu. "Andy! Adevăr sau provocare?!" îi zâmbesc dulce, iar el mă privește cercetător.

Iubire și Crime în miezul nopții Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum