Sunrise ||yoonseok||

네

|yoongi|

mă asez pe asfaltul rece începând să privesc stelele, mereu m-au fascinat puterea lor de a străluci în fiecare noapte.

stiu că nu durează la nesfârsit, nimic nu este vesnic.

când mă uit la stele îmi aduc aminte de mama, mereu când nu puteam să dorm noaptea venea si îmi spunea povesti despre stele, despre cum ele ne veghează noaptea si îndepărtează coşmarurile.

îmi spunea că cei care au trecut pe altă lume se transformă în stele si au grijă de persoanele dragi lor.

acum ea este acolo sus având grijă de mine, stă si se uită cum încep să mă autodistrug.

-Asa de mult îți plac stelele? aud o voce răgușită din dreapta mea.

-Poftim?

-Mereu vi aici si privesti stelele, ce îți place atât de mult la ele? întreabă Hoseok care se află lângă mine pe bordura rece.

-Faptul că nu se dau bătute si continuă să strălucească! spun sigur pe mine.

N/A: două capitole într-o zi, sunt pe val. ;-;