Privesc pe fereastra avionului. Cerul este de un roz pal care imi incanta privirea. As sta ore in sir privindu-l,de aici,de sus. Verific telefonul a suta oara,pentru a vedea daca am vreun apel de la iubita mea sora,care ar trebui sa ma astepte la aeroport.Nimic. Imi pun castile in urechi si dau muzica la maxim.
Toata lumea mi spunea,cand eram mica, cat de minunat este ca am o sora mai mare,care ma iubeste si ma protejeaza. Insa nimeni nu stia ce se intamplase cu adevarat,inafara de noi.
Adevarat,Lili si cu mine am fost apropiate,insa cand fratele nostru a disparut,nimic nu a mai fost la fel. Ne indepartasem una de alta,de parintii nostri,iar familia se destramase. De tot.
Nici pana acum nu stiu ce s-a intamplat cu fratele meu,Max. Aveam 13 ani cand a disparut. Parintii mei fusesera chemati la sectie,iar Lili era intr-o tabara,asa ca eram singura in casa. Telefonul fix a sunat in mijlocul noptii. Am raspuns repede,sperand ca la celalalt capat al firului este mama,care urma sa imi spuna ca totul e bine,ca veneau acasa. Dar era altcineva la telefon. O persoana care plangea,in hohote. Abia am inteles ce imi spusese printre suspine:
'Ma voi intoarce. Promit.'
Era el. Max. Cand am vrut sa-i raspund,deja inchisese telefonul. Stia ca eu voi raspunde la telefon,mesajul era pentru mine. Si l-am pastrat doar pentru mine.
Cobor din avion,si bineinteles,nici urma de Lili. O sun din nou si imi raspunde casuta vocala. Merg sa-mi ridic bagajele,caut un taxi liber si sper sa fi tinut bine minte adresa sora-mii.Ultima vizita am facut-o acum 4 ani.
'Sa mergem!' ii spun soferului de taxi,care ma priveste curios prin oglinda retrovizoare.
CITEȘTI
Storms and Rainbows
RomanceRecenzie "Storms and Rainbows" 'Incetineste! Te rog!' Astea au fost ultimele cuvinte pe care i le-am adresat. Asta e tot ce imi amintesc,restul e negru. Tot ce stiu este ca m-am trezit intr-o camera alba,intinsa pe un pat,cu perfuzii. El disparuse...
