'Incetineste!Te rog!' sunt ultimele cuvinte pe care mi le-a spus. Uneori,cand sunt singur,o aud strigandu-ma. Spunandu-mi sa incetinesc. Nu puteam face asta. Nu puteam incetini. Motivul? Necunoscut.
Cobor din pat. Ma privesc in oglinda si vad chipul ei. Ochii mari si negri,parul castaniu prins in coada si cu zambetul pe buze. Intotdeauna cu zambetul pe buze. Inchid ochii si ii deschid iar. Chipul ei e inca acolo,insa diferit. Ochii ei mari si negri sunt plini de lacrimi, parul ei este desfacut si ciufulit,iar zambetul a disparut. In obrazul stang se vede o vanataie abia facuta si deasupra o rana deschisa. Simt cum lacrimile ma invadeaza treptat. Imi intorc privirea si ma uit spre geam. Ultima oara cand am vazut chipul acela a fost acum doi ani. In seara accidentului.
CITEȘTI
Storms and Rainbows
RomansaRecenzie "Storms and Rainbows" 'Incetineste! Te rog!' Astea au fost ultimele cuvinte pe care i le-am adresat. Asta e tot ce imi amintesc,restul e negru. Tot ce stiu este ca m-am trezit intr-o camera alba,intinsa pe un pat,cu perfuzii. El disparuse...
