Prolog

226 18 5
                                    

Mi-am şters sudoarea de pe frunte, privindu-mi adversarul în ochi.Furia pe care o simteam era agravata de privirea sa pătrunzatoare.Mă privea cu sila, mă sfida.Ochi lui îmi spuneau cea ce nu doream să aud : "Eşti o fată, nu poţi fi independentă, nu eşti puternica."

Dar eram, el nu ştia.Nu ştia prin câte trecusem, toată suferinţa ce o purtam pe umeri.Zilele în care nu doream sa ma ridic.Aveam putere, cel puţin mentala.

-Ridica-te, îmi spuse acru.

M-am ridicat, cu o privire ucigătoare.Inima îmi batea puternic, nu aveam ce sa îi mai fac, trebuia sa il lovesc.M-am indreptat spre el, în faţa tuturor persoanelor din cameră, încercând să îl lovesc în faţă, dar mi-a prins mana si mi-a sucit-o.Am cazut la pamant, cu lacrimi in ochi.

-Mi-ai sucit mana! i-am ţipat în faţă.

A ras.Nesuferitul a râs.S-a aplecat, privindu-ma in ochi şi mi-a soptit in ureche:

-Unde iţi sunt  prieteni acum, Samantha?

M-am uitat la el, la fel de aspru.Ştia unde erau, era doar vina lui.Viata mea era vina lui, desi nu și-o asuma.

-Tu să îmi spui, Harry.Totul e din vina ta, de când ai aparut tu.

Nu schita nici-o emotie, mă privi in ochi, fara sa ii pese.

-Ciudat ca la un moment dat imi spuneai ca ma iubeşti, nu?am întrebat.

A ras dinou.

-Minciuni, au fost doar minciuni, am şoptit.

Nu era aşa la început, dar undeva pe parcurs, l-am pierdut.

****
Vreau sa mentionez ca aceasta carte va aparea, de fapt, in Septembrie.Momentan am 5 capitole scrise, dar vreau mai intai sa vad cum va fi criticata cartea.

-Nicole

saudade / h.s. /Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum