saudade / h.s. /

Capitolul 1

Undeva pe la mijlocul capitolului, modul verbelor se schimbă, sper să nu vă deranjeze

 Primul capitol este la persoana I pentru ca mi s-a parut o introducere mai buna, dar urmatoarele o sa fie la persoana a III-a.

****

Mi-am împins părul pe spate şi l-am strâns sus într-o coadă, ca să nu mă mai deranjeze. M-am strâmbat dezgustată atunci când am simţit anumite fire încă lipită de pielea transpirată. Mi-am ridicat în picioare, de-abia îmi mai simţeam mâinile. Strângând din palme, încerc să le dezmorţesc.

"Dacă nu te grăbeşti, dacă nu te îmbunătăţeşti, nu o să poţi trece nici măcar de probe." râse Luke.

M-am uitat urât la el, dar acesta doar a râs. Mi-am reluat iar poziţia, aşteptând ca el să dea startul. Îmi pun picioarele în poziţie, adidaşii mei murdari înfingându-se în pământ în timp ce încerc să îmi păstrez echilibrul.

"Pe locuri."spuse el.

Am strâns din palme, simţind cum pământul îmi intră sub unghii. Ignorând senzaţia neplăcută, privirea mea se îndreaptă spre pământ.

"Fiţi gata."

Inima îmi bate tare, nici măcar nu era o competiţie şi cu toate astea puteam simţi cum inima mi se încleşta. Răsuflări neregulate îmi scăpau printre buze, eram extenuată. Îmi relaxez muşchii, ştiind că asta mă va ajuta să prind un start mai bun.

"Start!"

La auzul semnalului, corpul meu se aruncă de pe pământ, deplasându-se rapid către linia ce marca victoria. Fiecare muchi se încordă, iar picioarele mă aruncau în faţă. Am întins capul în faţă, trecând linia.

M-am oprit brusc, picioarele mele cedând.

Luke fluieră şi bătu din palme uşor. M-am uitat la el, plină de speranţă.

"Cum e? "am întrebat.

"Mda, nu ai şanse." râse el iar.

Mi-am dat ochii peste cap, dar el era deja obişnuit cu asta. Am strâns din mâini, unghiile ranindu-mi palma. Trebuia să trag mai tare, să încerc, dar eram obosită, voiam să ajung acasă, stătusem toată ziua pe teren.

"Ar trebui să te duci să faci un duş."mi-a spus, aruncându-mi o sticlă cu apa.

Am dat din cap aprobator, întorcându-mă pe călcâie şi pornind către duşuri. Am intrat în una din cabine, pornind apa. Mi-am dat jos hainele transpirate, uitându-mă în oglindă. Părul meu crescuse, iar culoarea sa albastră deja începea să se ducă, rădăcinile începând să fie iar şatene. Îmi muşc buza, spunându-mi că trebuie să mă vopsesc curând sau măcar să fac ceva, întrucât părul meu arată oribil, sălbatic deja.

Am împachetat hainele, punându-le în geanta de sală. Am intrat în duş, lăsând apa să curgă. Pentru câteva minute nu am făcut nimic, doar am stat, gândindu-mă. De când eram mică, visul meu era să am o şansă să câştig naţionalele, alergam de la vârsta de 5 ani, iar acum, când eram atât de aproape, nu reuşeam să mă mai concentrez, simţeam că nu mai voiam asta.

Era ironic, muncisem atâta şi acum doream să mă las.

Mi-am muşcat buza atunci când am atins o vânătaie pe şoldul drept. Nici măcar nu ştiam cum reuşisem să mă lovesc. Asta mereu se întâmpla, Luke mereu spunea că sunt fragilă şi că lumea competiţiilor nu e pentru mine, dar îl ignorăm.

Uşa băii se deschise, iar eu am imprietit. Am oprit apa şi am deschis puţin cabina, cât să mă uit în jur. Aerul cald provocat de dus dispăru odată ce am deschis uşa, fiind înlocuit de unul rece. Pielea mi se făcu de găină.