Mine.

Capitolul 7

- Da-mi drumul idiotule, nu merg nicaieri cu tine. Alex! Nu faci nimic?
-Derek, las-o nu stie cine esti, o sa-si ceara scuze.
-Ce sa fac?? Sa-mi cer scuze pentru ca el este un idiot arogant? Alex, termina daca asa ai de gand sa ma ajuti ma bine las-o balta.
-Las-o Alex, nu vezi ca nu are nevoie de ajutorul tau? Cred ca e mai bine sa pleci acasa.
-Derek nu-i face nimic. Mi-a fost o prietena buna, te rog.
-Stai linistit bro n-o s-o omor inca.
La auzul acestor cuvinte ma pufnit rasul, cei doi se uitau la mine mirati dar nu au zis nimic, in schimb Alex a dat mana cu arogantul si a plecat, ce prieteni mai am si eu...
-Din nou la tine bitch, acum o sa-ti arat ca nu trebuie sa te pui cu mine. A început sa ma traga de mana tarandu-ma dupa el.
-Lasa-ma idiotule, nu merg nicaieri cu tine. Am inceput sa tip la el dar el se comporta dr parca nici nu m-ar auzi. Dintr-o data s-a oprit in fata unei masini, si-a scos telecomanda din buzunarul blugilor negri care apropo, ii stateau incredibil de bine. A spus incredibil de bine? Voiam sa spun incredibil de rau.
Idiotul a reusit sa ma bage cu forta in masina dar cand a vrut sa plece pe partea soferului eu am iesit, cel putin am incercat pentru ca el s-a intors si ma bagat inapoi in masina.
-Daca mai incerci sa iesi, te leg de scaun. Am scos limba la el si mi-am pus mainile in san ca un copil suparat, el si-a dat ochii peste cap si s-a dus imediat in locul soferului. A pornit masina si a iesit din parcare.
-Unde ai de gand sa ma duci?
-De ce? Acum iti e frica? Nu mai esti tare-n gura?
Ok, tipul asta este chiar un idiot, un mare idiot.
-Sper ca glumesti. De ce ar trebui sa imi fie frica? Ca o sa imi ti morala pentru ca am fost o fata obraznica, sau o sa ma înveți cum trebuie sa ma comport cu cei din jurul meu? Aaa dar stai... tu nu ai nici cea mai mica idee de cum se face asta.
Il vedeam cum fierbe de nervi, chiar reusisem sa ma enervez si intr-un fel eram multumita de mine.
-Bine pustoaico vad ca-ti place sa te joci cu focul, vreau sa vad daca dupa mica noastra discuție o sa fi la fel de obraznică.
-Termina, e inutil sa te comporti asa, nu imi este frica de tine intele odata.
-Mai vedem noi.
Am incetat sa mai vorbesc cu el asteptând sa ajungem la destinatia necunoscuta pentru mine si sa vad ce are de gand sa-mi zica. Chiar nu-mi e frica de el, stiu ca nu o sa-mi faca nimic.
Frâna brusca pe care idiotul din stânga mea a pus-o mi-a intrerupt gandurile. Eram in fata unui... garaj... cred.
-Coboara.
-Vreau sa-mi deschizi usa.
Am spus eu vrând sa-l enervez dar inspre surprinderea mea chiar a venit sa-mi deschida usa dar daca nu m-ar fi tras brutal afara as fi zis ca a înnebunit.
-Unde suntem?
-La mine acasa. Acum nu mai pune atatea intrebari si misca.
-Vrei sa spui ca locuiesti intr-un garaj? Si ca sa sti, eu nu primesc ordine.
-Nu e un garaj.
Ma tras de încheietură indreptându-mă spre asa zisa casa.
-Daca o sa ma mai strangi mult de încheietura o sa devina neagra idiotule! Am tipat din nou la el.
-Poate ca asta si vreau si numai tipa ca o schizofrenica.
Am ales sa tac din gura pentru ca ma plictisisem sa ma cert cu el. A deschis usa si mi-a facut semn sa intru. Era chiar dragut inauntru, arata ca o casa mormala.
-Vino dupa mine.
L-am urmat pe scari ajungand in fata unei usi negre, am intrat in acea camera cu pereti negri si albi si mobila de aceiasi culoare, era pur si simplu superba.
A tras scaunul de la birou si mi-a zis sa stau jos. S-a asezat pe marginea patului si se uita la mine.
-M-ai adus aici ca sa te uiti la mine? Spune odata ce vrei sa spui. Ma asteapta bunica si nu am chef sa se ingrijoreze din cauza ta.
Ma tras cu tot cu scaun mai aproape de pat uitandu-se cu o expresie serioasa.
-Asculta, o sa-ti spun cu frumosul dar sa nu cumva sa ma enervezi pentru ca o sa regreti.
-Da bine. Am spus eu indiferenta si mi-am dat geaca jos, era chiar foarte cald, poate prea cald.
El a ramas blocat uitandu-se la mine, probabil din cauza bluzei care avea un decoteu destul de mare.
-Nu te mai holba si incepe odata.
-Ok. Vreau sa iti ceri scuze si eu iti dau cuvantul meu ca o sa te las in pace,gandeste-te bine la ce o sa raspunzi.
-Nu am nevoie sa ma gandesc, parca ti-a mai spus ca nu imi cer scuze.
-Bun, atunci o sa te tin aici pana o s-o faci.
-Cred ca ai innebunit. Nu poti sa ma ti aici.
Arogantul asta era chiar nebun, nu putea sa ma tina sechestrata.
-Ba sigur ca pot. Nu ai idee de cine sunt eu papusa.
-Esti doar un idiot.
I-am spus eu dar imediat am regretat ca am facut asta pentru ca palma lui puternica a facut contact cu obrazul meu firav. Am ramas fara cuvinte de uimire pentru ca nu ma asteptam sa faca asta. Cateva lacrimi mi se adunasera in coltul ochilor si nu de durere, bine poate si de asta dar mai mult de nervi.
-Asta se intampla cand ma jignesti. Si acum ca sa vezi ca nu sunt chiar asa de rau o sa te las sa iti suni familia sa le spui ca pentru o perioada nu vei sta acasa. Aa si daca incerci sa faci vreo smecherie iti spun doar ca o sa regreti si ai vazut ca ma tin de promisiune.
Dupa aceste cuvinte si-a scos telefonul din buzunar si mi la dat pentru a suna acasa.
Eu eram pur si simplu socata, nu ma asteptam sa fie totul atat de serios.
M-am uitat urat la el si i-am smuls telefonul din mana.
-Pentru binele tau ar trebui sa te comporti mai frumos cu mine.
Nici macar nu-l mai ascultam asa ca am inceput sa apelez numarul de acasa. Dupa cateva secunde bunica a raspuns.
-Bunico?
-Andra scumpo, unde esti?
M-am uitat la Derek iar el mi-a facut semn sa vorbesc.
-Bunico, in timp ce mergeam la magazin cea mai buna prietena a mea ma sunat si mi-a spus ca mama ei a murit intr-un accident stradal si am luat un taxi ducandu-ma la ea. O sa stau cu ea o perioada pentru ca are mare nevoie de mine acum, scuze ca te anunt asa dar ma luat si pe mine prin surprindere.
Dupa ce am terminat de explicat totul m-am intors cu fata spre Derek cu o privire care ar fi putut sa ucida insa el avea un zambet incredibile de malefic.
-Oo scumpo stai linistita trebuie sa stai cu ea, sa nu o lasi singura si stai cat este nevoie. Eu voiam sa-ti spun ca in seara asta va trebui sa ma intorc in Italia, voiam sa iti spun de dimineata dar nu am mai apucat. Din pacate nu mai pot ramane pentru ca va trebui sa reiau analizele.
-Imi pare rau bunico...
Eram chiar foarte trista ba chiar imi venea sa plang, dar nu voiam s-o fac de fata cu idiotul de langa mine.
-Nu-i nimic scumpo o sa ne mai vedem. Tu sa ai grija de tine si de prietena ta. Te iubeste bunica.
-Si eu te iubesc bunico, drum bun.
-Multumesc scumpo.
Si a inchis. Derek....