Ceva ciudat se întâmplă...

Revenire

Știu că nu am mai postat de mult timp.
Sinceră să fiu, nici nu aveam de gând, dar când m-am intors pe Wattpad și am văzut reacțiile voastre la experiențele mele m-am decis sa continui.
Un motiv pentru care nu am mai postat a fost faptul că mi-a murit bunicul. Așa este, era doar un bunic, era în vârstă, dar pentru mine a fost o experiență sfâșietoare.

În acest capitol vă voi povesti despre experiența paranormală legată de moartea bunicului meu.
Sunt conștientă că v-am lăsat cu capul in nori de la ultimul capitol, dar dacă în acesta voi vedea același suport pe care mi l-ați oferit în ultimul capitol, voi continua povestea!

Destul cu asta, voi începe prin a vă spune cum a murit.
Cancer.
Bunicul meu a fost totul pentru mine, încă țin minte iernile în care venea să mă tragă pe sanie, încă țin minte eforturile pe care le făcea pentru a-și vedea familia.
De asta și cred că mi s-a arătat după moartea lui, pentru că m-a iubit.
La câteva zile dupa înmormântarea lui, noi a trebuit să ne întoarcem in Anglia. Mă simțeam într-un fel ușurată să fiu acasă după cele întâmplate.
Îl visam în fiecare noapte, ceea ce era foarte greu. Mă trezeam în mijlocul nopții plângând, jelindu-l.
Duminica aceea eu și familia mea ne-am dus la slujbă pentru a-i aprinde o lumânare. Gândul meu era doar la el.
În timpul slujbei, un porumbel alb ca zăpada s-a așezat pe geamul bisericii, care era deschis.
La început nu m-am gândit prea mult la acest lucru, dar acel porumbel nu s-a mișcat de acolo timp de jumătate de ora (cel puțin atât cred că trecuse din slujbă). Cu cât îl priveam mai mult cu atât simțeam o prezență divină, îi simțeam lui prezența.
Atunci, acum, și întotdeauna eu voi fi sigură că acela era el, luându-și rămas bun de la nepoata lui.
Sunt conștientă că acest capitol probabil nu a fost pe placul unora dintre voi, dar simțeam nevoia să vă împărtășesc și această experiență.

Dacă doriți să continui ultimul capitol, lăsați un comentariu:)