3:15

Book 1.1

             

             Olanda. Amsterdam  1976

       Familia Marlin se mută în oraș deoarece bărbatul primise o slujbă la o fabrică de băutură. Karl și Mya sau mutat din Suedia, soțul găsind această slujbă. Sau mutat la o cabană în apropierea drumului principal ce duce spre oraș la 5 km distanță de oraș. Cabana este amplasată în pădure la 15 metri distanță de drum. Au fost nevoiți să se mute mai departe datorită situației financiare, astfel încât cabana nu a fost deloc scumpă ba chiar dată pe un preț de nimic.
       Karl pleca cu mașina lui de dimineață de la 6 zilnic la muncă, se ocupa cu îmbutelierea sticlelor de Jack Daniels iar Mya statea acasă neavând de ales deoarece în aproximativ 4 luni urma să fie o mămică fericită alături de soțul ei. De cum sau mutat, în următoarea zi soțul a și început serviciul iar Mya singură acasă se hotărâse să deschidă cutiile cu lucrurile lor aduse. Cabana nu era chiar atât de mică, având un etaj și era numai bună de întemeiat o familie. În preajma lor la 50 de metri se afla un lac superb învăluit într-o splendoare a naturii cum rar vezi, lacul înconjurat de 10 salcâmi și 3 brăduți. Și totuși, cu toate acestea toți localnicii evită acel loc iar soții Marlin nici nu au dorit să afle de ce.
       Mya despachetase hainele și le puse în dulap, ca mai apoi ducându-se în bucătărie să așeze farfuriile, tacâmurile  și paharele în vitrină.
       9:13 Era dimineață încă, iar Mya sa decis să se ducă până în oraș la cel mai apropiat market să facă aprovizionarea cât pentru o săptămână. Ora 12 se făcuse iar Mya se întoarse acasă, puse cheile mașinii pe masă și se duse în bucătărie să pregătească niște friptură cu niște cartofi copți, soțul având să se întoarcă la ora 14:00. În timp ce prepara carnea auzise un zgomot în ușa deodată, speriată se duce la ușa să vadă ce se întâmplă dar îndată ce deschise ușa nu era nimeni nici la ușă nici în prejur. Se duse înapoi la mâncare când deodată se sperie de moarte stându-i inima în loc văzând la geamul de deasupra aragazului un câine care se holba flămând la carne. Mya bună la suflet a deschis ușa larg și sa întors inapoi în bucătărie, uitându-se la geam observă că micul oaspete nu mai era și nici un minut nu trecuse că îl și auzise în spatele ei milogindu-se pentru o bucățică de carne. Mya îi pune într-un castronel niște cărniță să mănânce, cățelul lihnit cine știe de când nemănâncat infuleca cu poftă.

       - Ești așa frumos, mai ales culoarea maro cu dungile tale albe, atât de singur în această zonă retrasă. Unde îți este mămica ? Mya așeză mâncarea caldă pe masă făcând și o salată și până să ajungă soțul aceasta sa dus până sus cu cățelul să îl spele și să îl facă frumos. Ești un scump, lui Karl o să îi placa ideea de a avea un nou masifir, iar micului Edy care urmează să apară pe lumea e nerăbdător să crească și să se joace cu tine. Deși îți trebuie un nume, hmm aș vrea să îți pun un nume unicat... gata !   știu, de astazi numele tău este Max. Mya fericită se duce în sufragerie cu Max să îl aștepte pe Karl dar nu a durat mult că își face imediat prezența foarte bine dispus și fericit, să nu mai spunem de lihnit.

       - Iubito, am ajuns !
       - Suntem în sufragerie dragule.
       - Suntem?! bărbatul intrând îl zări pe cățelușul ce stătea în brațe la noua lui mămică.
       - Iubire, el este Max, noul nostru musafir, spuse cu un zâmbet larg.
       - Hei barosane, se juca cu labutele lui și îl ia in brațe, e foarte frumos, îl lasă jos și se uita cu ochii mari către Mya. Scumpo, avem ceva să mâncăm ?
       - Da dragule, mâncarea este așezată pe masă, să mergem. După ce toți 3 mănâncă pe săturate se uită unii la alții fericiți, cățelușul mâncând și el resturile oaselor.
       - Foarte bună mâncarea scumpo, eu mă duc afară să dau o raida să văd ce mai e prin împrejurimi, Max vii cu mine ? Max latrand de bucurie imediat fugise după noul lui stăpân.

       În acest timp Mya strânge masa, face curătenie și spală farfuriile. Cei 2 afară au început să se alerge unul pe altul până ce Karl se oprise brusc văzând un salcâm imens și se duse să îl vadă mai în de aproape ca mai apoi sa vadă lacul frumos, cum îl zărește se duce înapoi în casă cu Max.

       - Iubire, nu departe de noi se află un lac superb și o vegetație ce îți taie rasuflarea, ai dori sa mergem peste 2 ore la un picnic acolo?
       - Sigur dragule, eu mă duc să mă întind până atunci.
       - Hai Max, noi mergem până în oraș, vii cu mine ? câinele latră de fericire dar nu apucaseră să se ducă spre ieșire că un pahar se sparge deodată căzând de pe masă. Karl sa speriat tare dar cățelușul a început să latre foarte agitat spre colțul bucătăriei simțind ceva. Max hai în oraș, strângem când ne întoarcem.