Comentator în serie

Prolog

— Sora mea nu e doar grasă, dar e şi o proastă de bubuie!

   Am zis cândva asta la o emisiune televizată la care am fost invitat. A fost frumos ce am zis? Nu, dar trebuie să fie şi adevărat. Nu doar minciunile şi cancanurile să predomine.

— Singurul lucru pe care ți l-ai pierdut este simțul umorului, mi-a spus cândva un nărod ce mi-a fost cândva profesor de matematică. 

— Iar o să delireze tipul ăsta care-i beat bine, îmi spuse un distins coleg.

Puteam să mai vorbesc? Desigur. Atâta timp cât pastila de limbă nu s-a inventat pot să turui lejer!

— Simona Halep a trimis de fiecare dată nişte neforțate în burta fileului când putea să câștige.

  În ritmul ăsta, până se mişcă Halep pe prima poziție mă duc eu să joc ceva tenis. Cât de greu e să ți o rachetă în frâu şi o minge departe de adversar? Am ținut timp de patru ani o nevastă la mine în casă, asta până şi-a găsit pe altul cu bani. Să joc nişte tenis o să fie o joacă de copil!

— Eu mă chinui de doi ani să revoluționez în tenis, iar tu, care nu ai cunoștință în domeniu te scoli să joci. Ştii ceva, rămâi cu comentariile tale, dar în loja ta, adaugă sora mea mai mică, Cassandra.

     Mereu această roşcată s-a considerat cea mai bună în toate şi cea ce le ştie pe toate, dar acum eu nu am să permit să fiu criticat. Ar fi de neconceput aşa ceva pentru mine.
   Aş fi vrut să arăt că mass media, ca vector ar trebui să pună umărul alături de autorități pentru a spori pofta de lectură, dar din păcate eu nu stau să îmi răcesc gura vorbind în termeni stilistici pentru că nu e stilul meu şi nici nu mă prea documentez, deci o să zic ce îmi vine în minte. De fapt, asta am să fac în continuare!

— Şefu', eu măcar caut să nu zic date eronate. Oricum, dacă le zic ce-i cu asta? Măcar nu fac ceva în sictir doar pentru dragostea pe care oricine oare pentru... bani.

     Fac ceva de calitate, deşi nu gândesc nimic înainte de a spune ceva. Dau drumul direct la gură. Ce să mai stau pe gânduri? Parcă aş fi un politician, dar acela se gândește de două ori înainte de a nu spune nimic.
   Am putea fi mari, dar avem conducători mai mici. Asta am avut şi eu în redacție şi cred că mă voi mai ciocni de astfel de specimene...