Şi...
- Bau! (Sare şi mă sperie de moarte).
Da' ce-i cu fața asta păpuşă ce credeai că o să te sărut?
POVESTESTE ARĂTOS-UL:
Da, inițial aveam de când să o sărut mă gândeam că e partida serii... dar fața ei inocentă ma făcut să-mi schimb planurile.
- Nu! Oricare ar fi numele tău, vroiam să văd ce ai şi atât!
Îi spun eu cu mâinile încrucișate.
- Draga mea, oricare ar fi numele tău, mă numesc Mason.
(Se pronunță Meisăn).
- Loren e numele meu şi ca să nu mai lungim vorba, acesta e numărul meu, dacă vrei să ieşim mă suni, trebuie să plec.
- Bine, ne mai auzim! Zice el pe un ton aşa de plăcut, nu vreau să mă pierd în amănunte, e frumos tipul, dar până la urmă e doar un pariu.
- Ia zi fată, ai obținut întâlnirea? Mă întreabă prietena mea cu mult entuziasm şi curiozitate.
- Încă nu, dar până mâine sigur o să-ți dau răspunsul.
- Bine măi, ia zi ce bem azi? Mă ia de mână iar eu o opresc.
- Eu mă duc acasă, nu mă simt prea bine.
- E totul ok? Mă întreabă Laila surprinsă.
- Da, dar sunt cam obosită...
- Ok... vrei să te conduc?
- Nu, e înregulă, vorbim mâine. O îmbrățișez şi plec.
*În parcare*
Îmi caut telefonul prin geantă ca să sun un taxi, dar sunt distrasă de un fluierat.
Mă apropii cu paşi mărunți în întuneric.
Mason era rezemat de o mașină absolut superbă, fluturânduşi cheile cu mâna dreaptă.
- Am auzit că pleci scumpete, nu vrei să te conduc?
Nu stau mult pe gânduri şi îi răspund hotărât.
- Da!
