Uh,imi amintesc cum in clasa a 4 a am fost un copil care posibil se gandea la viitor,un copil care nu parea sa fie corupt de niciun alt copil,usor de influentat mai non sociabil dar destul de curajos pentru a si face prieteni noi pe care sa ii impresioneze,exact asa eram eu ,asa posibil sunteti si voi sau daca nu ,majoritatea, uneori imi place sa cred ca am ramas acelas copil inofensiv cu aceleasi resentimente pentru toti insa cum se spune timpul isi pune pata, chiar nu stiu de ce m-am schimbat,oh ba da,copii din a 5 a:))
Ce-i mai rau decat sa te multi de la o scoala la alta? Colegi noi,profesori noi,locuri noi pe care sa le explorezi *ma rog curtea scolii dar se pune*
Se pare ca eram o mica pripasa pe langa toti ceilalti copii de liceu care radeau de noi,eram atat de micuti si nu luam deloc atitudine si asta ne punea in dificultate pentru ca acum a 8 a fiind si noua ne place sa ii intampinam pe micutii care abia au venit,totul insa s-a intamplat asa repede. Mi-am facut o prietena ,pe care acum regret ca am pierdut-o si am devenit ceea ce sunt. Tin minte cum ieseam cu ea afara si ii puneam tot felul de intrebari stupide ii spuneam de toti baietii pe care ii placeam si plangeam cu ea la telefon,ce sa ne ceri:) o iubeam nespus de mult,intr un singur an m-am atasat foarte tare de ea,ne duceam peste tot si eram foarte bucuroasa ca este prietena mea si o apreciam ca totusi pentru toate prostiile pe care le faceam ea era langa mine,ma incuraja si si vedea de treaba ei,era o fata linistita. Toti profesorii spuneau ca suntem prea apropiate insa asta s a schimbat atat de repede cand..