ᴘᴏᴠᴇsᴛɪ sᴄᴜʀᴛᴇ ᴅᴇ ɢʀᴏᴀᴢᴀ

cap.69

O strig pe mama pentru a veni in camera mea. Pentru a ma liniști. Am avut un coșmar. Aceasta nu raspundea și nici tata. Îmi iau inima în dinți și merg spre camera acestora. Coridorul era lung și întunecos. Cu cât ma apropiam mai mult de camera părinților mei cu atât era mai ud pe jos. Ma gândeam că sa stricat iar conducta de apa așa că nu dădeam importanta. Ajung in camera părinților mei și o deschid incet. Cum intru simt un puternic miros de putrefacție. După care văd intreaga scena care se afla in fața mea. Părinți mei întinși pe pat cu gâturile tăiate și într-o stare avansată de putrefacție. Nu știu ce era mai ciudat. Să știu că i-am omorât acum o săptămână și i-am îngropat în pădurea de lângă casă. Sau că aud acum ușa dulapului din spatele meu deschizanduse.