Survivor [Levi ff.]

3-Om...

Karin pov.

Eram impreuna cu Ayato sa cercetam in partea stanga a locului in care se presupunea ca fusese declansat semnalul.

Era un semnal. Deci cei ce il declansase nu puteau fi oameni obisnuiti .
Trebuie sa fi fost soldati... Sau...
Trupele de expeditii

Din cate stiu asa se numeu in trecut...
Okay deci tot ce trebuie sa facem e sa ii gasim nu?

Ce ar fi sa ii facem sa vina la noi?
Cu gandul asta imi apare un zambet urias pe fata si trag un semnal verde cu pistolul legat la cureaua mea.

-ce dracu' faci Karin?!
Urla blondul la mine dar eu doar zambesc ca o maniaca.

-acum... Sa ii asteptam.
Spun si ma indrept spre un copac inalt si mi folosesc echipamentul ca sa urc pe o creanga.

Ayato ma urmeaza sus ,cred ca in cele din urma s a prins de ceea ce voiam sa fac.

-eh...
Spune si se aseaza pe creanga cercetand zarea . inca se mai puteau zarii titani prin zona dar niciun anormal care sa ne faca probleme.

***
- stii ce? Eu merg sa cercetez.tu asteapta aici incaz ca va veni cineva.

-nu... Se pare ca nu are rost.
Poate m am inselat.
Poate nu sunt o formatie completa...
Haide!

Am spus si am sarit de pe creanga.
Am urcat pe cal si am pornit cu Ayato pe urmele mele catre padurea ce acoperea toata partea stanga.

***
-ar trebui sa ne intoarcem ...
Spun invinsa intr un final. Trecuse mai mult de 3 ore de cand eram afara...
-Inca un pic. Spune el stresat. Il cunosteam destul de bine incat sa mi dau seama ca e stresat fara sa i vad fata.

-hm...
Ii spun si ma indrept in spre iesirea din padure.

Am stat privind zarea in partea in care urma sa ne intoarcem. O briza imi ciufuli bretonul si l am asezat inapoi dupa ureche.

Mi am deschis ochii speriata .
Tocmai se auzise un strigat

"Nuu!!!"

Am prins mai tare de hamuri si m am indreptat fara sa gandesc catre locul de unde venea sunetul.

Primul lucru pe care l am vazut era un titan . Apoi Ayato stand pe umarul titanului pe care tocmai il omorase.

Am ramas inerta pe cal privindu mi colegul.

-Karin!
Imi striga el numele si il vad indreptandu si privirea catre un copac cazut.
Era un ...

Imi indrept privirea inapoi spre Ayato pe fata lui atarnand un zambet triumfator.

Mereu avea incredere in instinctele sale... Si daca cineva avea instincte demne de incredere acela era clar Ayato.
Cred ca si eu ar fi trebuit sa fac acelasi lucru pentru ca Ayato tocmai salvase un OM.

-karin! Spuse el din nou de data asta mai iritat. Mi am tras cateva palme mintale cand am realizat ca ma holbam la persoana ce zacea pe jos in loc sa fac ceva sa o ajut.

Din doi pasi sar langa om si incep sa il inspectez cu privirea.
-cum te simti ? Ai ceva rupt?
Il intreb brusc.

- m... Incearca sa spuna dar era extenuat si doar isi acopera coastele cu mana.

-Titani! Karin ,trebuie sa mergem!
Tipa partenerul meu ce "pazea " imprejurimile.

-Esti doar tu aici? Unde sunt restul?
Continuu cu intrebarile. Daca erau alti oameni era mare probabilitatea sa se afle in aceeasi situatie ca el.

-hei!! Dar in van. Isi pierduse constiinta.
-grabeste te! Tipa blondul venind catre mine.

-acum!!
Tip inapoi.
Incep sa l examinez pe cel de pe jos. Avea pulsul destul de regulat . probabil lesinase din cauza ranii de la cap.
I am palpat coastele pe partea indicata ... Nu pareau rupte... De tot...