Capitolul 2

348 7 0
                                    

Partea 1 

-Niciodata nu ma ajuti la curatenie ! imi reprosa Carla in timp ce eu imi faceam pedichiura pentru pantofii fara toc pe care urma sa-i cumpar in dupa amiaza aceea.

Pe Carla o cunosteam de mica si era singura fata cu care ma lasa maicamea sa locuiesc in timpul scolii. Avea foarte mare incredere in ea si stia ca poate sta linistita stiindu-ma pe mine in preajma ei. Dar se insela. Eu incercam sa o conving de fiecare data cand venea vorba de iesit in oras sau de o petrecere desi nu era mereu de acord .

- Voi face curatenie o saptamana la rand daca vei accepta propunerea mea, ii spun eu linistita , dar cu ganduri malefice. 

- Bineinteles aceasta va fi una indecenta, ma completeaza Carla stiind exact ce aveam de zis .

- E sambata. As vrea sa organizam ceva in seara asta . Sper ca esti de acord.

Asadar pactul a fost facut. Carla accepta cu o oarecare ezitare , insa nu asta mai conta , ci faptul ca intr-un final am reusit s-o scot la capat cu ea. 

Stand linistita in patul meu pe perna mea savurand din priviri culoarea unghiilor mele de la picioare, primesc un mesaj pe nepusa masa. '' Ai fost fantastica ieri seara. Imi pare rau ca s-a terminat asa. ''  ! Nu-mi venea sa cred ca tocmai tipul pe care il agatasem cu o seara in urma avea sa se intereseze de numarul meu si sa ma caute a doua zi. Nu i-am raspuns. Nu ma pasionau baietii timizi care se retrag atunci cand apare un mic obstacol in loc sa il infrunte. M-a dezgustat. Singura intrebare care imi venea in minte era de unde a facut rost de numarul meu. Dar nu mai conta . Speram doar sa nu ma mai sune si sigur nu mai avea de gand sa faca asta daca vedea ca nu-i raspund. Eram obisnuita cu astfeli de tipi. Care niciodata nu insista oricat de tare le place o fata si care vor sa aplice marele orgoliu pentru a intra intr-o lumina buna in fata noasta, a fetelor. Insa pentru mine nu era asa . Eu preferam baietii pasionali, neinfricati care nu se retrag din lupta atunci cand vad un lup mult mai fioros decat ei , care erau pe de o parte romantici , sensibili , dar si pe de alta parte adevarati barbati care sa ma protejeze si sa ma faca dependenta de privirile lor lungi si dulci. Dar eu nu intalnisem inca barbatul ideal , si chiar daca am implinit cat de curand varsta de 18 ani mi-a placut mereu sa imi traiesc viata din plin, cu baietii care ma atrageau fizic , si nu am pus niciodata suflet sau sentimente, nu pentru ca nu am vrut, ci pentru ca nu am avut ocazia sa cunosc pe cineva care sa ma faca sa ma indragostesc in adevaratul sens al cuvantului. 

Seara aceea avea sa fie speciala pentru mine , era ultima seara in care puteam sa profit din plin de distractie si in care speram sa gasesc ceva ce nu am gasit pana acum , un baiat care sa ma impresioneze cu fiecare gest pe care il face. Asta asteptam de mult insa mereu ramaneam dezamagita. Ajunsesem la concluzia ca acesti baieti nu exista si ca trebuie doar sa imi traiesc viata, fara prea mari complicatii si sa fac exact ce imi dicteaza inima , sa ma simt bine si sa nu regret nimic. Asta am si facut. 

Am fost la cumparaturi, am decorat casa frumos, am cumparat bautura , mancare si tot ce era necesar pentru o petrecere. Bineinteles colega mea de camera mi-a tinut companie si ma urmarit tot timpul acesta asigurandu-se ca nu cumpar mai multa bautura decat este necesar si sa nu intrec limita cu micile mele placeri ascunse ( veti afla putin mai incolo despre ce e vorba). 

Ne-am aranjat frumos, ca de fiecare data si let's the party starter! 

Partea a 2-a 

       Zbenguindu-ma de una singura il vad pe Ryan venind spre mine. 

- Ai luat ceva bun pentru seara asta ? ma intreba el curios de situatie. 

-Bineinteles! Ma stii pe mine nepregatita ? ii raspuns eu putin amuzata si chicotind. 

Imi facu cu ochiul iar eu l-am tras de mana pana in camera Carlei, aceasta fiind ocupata cu Robert si cu subiectele plictisitoare pe care le aborda. Intrand in camera ma grabesc spre geanta portocalie in care imi tin eu micile secrete si scot doua tigari si un pliculet ce semana cu un ceai de musetel. Acestea erau micile mele placeri ( daca ti-ai dat seama la ce ma refer). 

Ii inmanez lui Ryan pliculetul si astept cu nerabdare sa termina treaba si sa incepem amandoi sa ne simtim bine , sa uitam de tot si sa profitam de moment. Nu ma intelegeti gresit , Ryan era cel mai bun prieten al meu din copilarie , stia absolut orice despre mine si eu orice despre el, ne placea sa ne petrecem timpul impreuna si de fiecare data ma ajuta cu pareri in ceea ce priveste baietii si gandirile lor. 

-Ryan , stii ca te iubesc si ca esti preferatul meu , nu ? il intreb eu nerabdatoare de raspuns , cam ametita si tragand din cand in cand cate un fum care simteam ca imi ajunge pana in piept , incalzindu-l complet si dandu-l peste cap . 

 - Esti doar ametita! afirma el sigur pe sine. Dar stii ca te poti baza pe mine oricand.

- Stiu si tocmai de aia vreau sa iti multumesc . Pentru ca ai fost langa mine atunci cand am avut nevoie. 

Mereu incepeam cu filozofiile vietii mele atunci cand eram ametita , fie de la bautura fie de la altceva, si spuneam tot ce simteam la momentul respectiv, fie ca era de bine sau de rau.

Ryan ma privea putin derutat, dar stia ca sunt sincera cu el si oricate greseli am facut la viata mea de adolescenta putea sa se bazeze pe mine oricand. Imi placa sa fiu o prietena adevarata , dar doar pentru cine isi merita rolul  si puneam suflet in orice cuprindea o prietenie adevarata.

Savuram fiecare fum si ma simteam in extaz , dornica de lucruri nebunatice , desi in camera aceea eram doar cu Ryan. Nu vroiam sa stric prietenia dintre noi , ceea ce m-a facut sa ma opresc si sa imi verific gesturile si comportamentul. 

La un moment dat, stateam in bratele lui Ryan si povesteam intamplari din copilarie . Eram doar noi doi in camera si simteam ca suntem defapt singuri si in casa . Un zgomot brusc dar assurzitor ne inspaimanta deodata si tresariram amandoi uitandu-ne unul la altul, fara nici un pic de cunoastere. Ne speriasem . Ryan a facut ochi mari iar eu mi-am dat seama ca se intamplase ceva in camera musafirilor.  M-am ridicat imediat , parca cineva ma impingea de la spate , si m-am grabit sa ajung la locul faptei. Cand am ajuns nu imi puteam crede ochilor ce se intamplase . Carla era intinsa pe jos plina de sange si la capul ei era Robert cu un ciob de sticla sparta , parca se infinsese la gatul ei pentru a o strapunge cat mai adanc. Mi-au dat lacrimile instantaneu si nu stiam cum sa reactionez pe moment. 

- Te rog sa nu suni la politie , imi spuse Robert cu putina teama in glas, mi-am iesit din control si nu m-am putut abtine . Alcoolul si-a facut efectul. 

Eram cu gura cascata si nu stiam ce sa fac mai intai. Am tipat foarte tare '' AFARA TOATA LUMEA DIN CASA MEA !'' , iar toti, speriati au iesit si nu stiau cum sa ajunga mai repede la casele lor. Ryan s-a speriat cand a vazut scena si impreuna cu Robert au parasit incinta fara a mai da nici o explicatie. Stiam ca atunci fusese ultimul moment in care as fi putut vorbi cu Ryan si nu mai vroiam sa aud de el in viata mea pentru ceea ce imi facuse in acea noapte. Nu ma asteptam sa ma lase balta intr-o situatie atat de grava. 

Am ramas doar eu cu Carla . O vedeam cum gemea de durere pe podea si nu stiam ce sa fac mai repede , cum sa ii acord primul ajutor , eram panicata si tremuram toata. Carla avea o taietura nu foarte adanca in partea dreapta a gatului iar eu trebuia sa o salvez cat mai repede. M-am dus si am luat prima haina pe care am gasit-o si i-am legat-o strans de gat pentru a opri sangerarea. Nu stiam daca e bine ce fac , daca o sa ii opresc sangerarea sau o sa o sufoc dar nu mai puteam realiza nimic in momentul ala. Am sunat la ambulanta si parca a durat o vesnicie pana a ajuns . Parca traiam un cosmar si imi doaream sa se termine mai repede si totul sa fie bine. Intr-un final a ajuns si asteptata ambulanta care a luat-o pe Carla si a transportat-o cat mai repede la spital . Am ramas cu ochii in ceata. Ma uitam la ea cum zacea pe targa si nu imi venea sa cred ochilor ca s-a putut intampla asa ceva . Ce a fost in capul lui Robert ? Trebuia sa aflu imediat si imi doream razbunare. 

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Apr 30, 2014 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

O viata dezordonata -NimfomanaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum