3.Aşa arată... Lumea Poveştilor?!?!

12 5 0
                                    

          Aşa cum vă povesteam, eu şi cu sora mea Beatrice am adormit în interiorul tornadei în care eram prinse.Când m-am trezit, am observat că tornada se oprise şi ne adusese pe un tărâm necunoscut, un tărâm cu multe dealuri şi câmpii pe care erau flori nenumărate, cum ar fi: margarete, lalele, bănutei, garoafe, flori de liliac, maci, zambile, trandafiri şi crizanteme (m-am mirat putin când le-am văzut, pentru că toată lumea ştie că, crizantemele înfloresc doar toamna).Lângă locul în care ne-am deşteptat era un tufiş de mure, iar mai încolo am zărit un tufiş de zmeură.
            În jurul capetelor noastre au început să zboare câtiva fluturaşi şi nişte păsărele vesele care au început să cânte.M-am gândit că poate tornada ne-a adus pe o insulă părăsită sau aşa ceva, deoarece nu vedeam nici tipenie de om şi în plus, în depărtare nu vedeam nimic cum ar fi un bloc, o fermă sau o altă clădire locuibilă.
           -Beatrice, am ajuns cumva pe vreo insulă cartografiată pe vreuna din hărtile pe care le ai în clasa ta? întreb eu în glumă.
           -Iepuraş, mă tem că nu, spune Bea pe tonul pe care îl foloseşte ea atunci când nu este în largul ei.
           -Dar ştii cum se numeşte insula asta, nu? am întrebat pe un ton plin de sperantă.
           -Nup.Prima oară mă gândeam că am ajuns în Noua Zeealandă, dar mi-am dat seama că n-are niciun sens, spune Bea tristă.
            Dintr-odată, un iepuraş alb ca neaua şi cu ochii ca cerul de albaştri, a sărit din tufişul de mure din apropierea noastră.Uimitor, acesta ne-a vorbit:
           -Bună ziua, dragele mele domnişoare! ne-a salutat el politicos.
            Încă buimăcită de vocea iepurelui, am rostit încetişor:
           -Ăăăăăh....Bună ziua....Ăăăh...Domnule Iepuraş...??
           -Ah... Mă scuzati pentru nepolitetea mea.Am uitat să mă prezint.Eu, (începe el pe un ton mândru) eu sunt domnul Iepurilă Iepuraş, animălutul de companie a Aurorei.
           -A CUI?!?!?! izbucnesc eu şi cu Bea în acelaşi timp, mirate.
           -A  A-U-R-O-R-E-I, repetă domnul Iepurilă accentuând fiecare literă.
           -Iar aceasta este...
           - Lumea Poveştilor?!?!? am zis eu cu Bea.
           - Da, asta voiam să zic înainte să mă întrerupeti atât de nepoliticos, spuse iepurele supărat.

* Mersi că mă sustineti în continuare!!!!!!!!!!!! *

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Oct 15, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Alicia, o fată....normală?!?!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum