Picurii mari şi grei cadeau furioşi din înalturi. Parcă s-au rupt zăgazurile cerului. Ploaia deasă nu avea nicio milă faţă de pământul deja ticsit peste măsură de apă.Eu si Deea,cu pelerinele pe noi , am iesit in ploaie petru a ne bucura de acele momente.La un moment dat , ochii mei vedeau doua lumi diferite.Parca lumea adevarata se lupta cu cea neadevarata.Ma simteam ametita:
-Daria...esti in regula ? Hai in casa.Ma auzi ? Ce s-a intamplat cu tine ? Alooo...Daria...!
Ce-mi aduc ameinte e ca am vazut cum lumea neadevarata a castigat.Totul era schimbat in jur.In loc de blocuri cu 11 etaje era o campie unde o fetita intr-o rochie alba se uita spre mine.M-a chemat langa ea.N-am vrut ,atunci a venit ea la mine.Ma dau cu 6 pasi inapoi.
-Vrea sa te omoare!
-Cine ?
-Mama mea vitrega.Eu incerc sa te protejez.
-Dar tu cine esti?
-Sarah!
-Ce vrei de la mine ?
-Mama mea vitrega vrea sa te omoare iar tu nu intelegi prin toate fenomenele stranii care ti se intampla.Ea crede ca esti eu,Sarah si incearca sa te omoare.Ea nu m-a dorit a fi fiica ei.A vrut doar sa fie sotia tatalui meu.Doreste sa scape de mine.Dar unde sa ma acund?Acum tu esti in pericol.Fugi...(pe un ton incet)salveaza-te!
-Sarah....te voi gasi !era mama ei vitrega.
O femeie cu o rochie pompoasa si neagra cu pete de sange a luat-o de gat si a incercat s-o sufoce iar Sarah cu vocea slaba a incercat sa-mi spuna -Fugi!-,acestea fiind ultimele sale vorbe.M-am trezit , in pat unde mama , tata si Deea se uitau la mine iar mama a spus"Credeam ca nu te mai trezesti!".Eu am stat 6 secunde fara a zice ceva doar ca sa imi revin si dintr-o data tip pe un ton inalt -Saraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaah!-.Tata a incercat sa ma tina dar am fugit afara in locul in care am lesinat pentru a salvao pe Sarah.Dar nicio campie ! Eram singura persoana de afara care statea in ploaie.
