Sally's Life (!! necorectată !!)

Secretul mamei lui Sally

Recreație...ÎN SFÂRŞIT!

[eu]-Kate, de ce nu mai sunteți cum ați fost?

[Kate]-Deci mama ta nu ți-a spus nimic.

[eu]-Nu...

Kate se ridică și plecă. Kate era colega mea de bancă. Deși era singura care chiar mă făcea să sufăr, era de asemenea și singura care vorbea cu mine. Ce avea mama să îmi spună? Toți se poartă așa doar pentru că mi-a murit sora? Adică de ce ar face-o? De ce le-ar păsa? Nu sunt eu cea mereu singură? E cu totul altceva.

În timpul recreației intră pe ușă chiar profesorul-tată. STAI. Ce caută el aici acum?

[p]-Sally e prezentă?

[eu]-D...da.

[p]*mă depărtează de restul clasei* -Vreau să îmi răspunzi sincer.

[eu]-Ok.

[p]-Ți-au mai făcut ceva?

[eu]-Nu...Azi totul e diferit. Până și mama s-a purtat frumos cu mine. Știți cumva dumneavoastră ceva? Adică de ce?

[p]-Nu contează. Ne vedem la oră.

Ceva necurat. Toți îmi ascund ceva. Dar de ce acum? De ce azi? De ce eu? Oh, da, mi-a murit sora. Dar de ce le-ar păsa?

Pe ușă intră Jeff, fratele meu mai mare.

[Jeff]-Hai acasă.

[eu]-Nu.

Vroiam să mai apuc să vorbesc cu profesorul-tată. Poate el știa ceva. Defapt nu poate, SIGUR știa ceva.

[Jeff]-Dacă nu vii acum o chem pe mama.

[eu]-Cheam-o!

[Jeff]-Tu ai vrut-o!

Și a plecat nervos. Am încurcat-o.

Adică cum să plec de la școală? Aici e singurul loc în care există o persoană căruia îi pasă de mine. Aș sta mereu cu acel profesor.

[mama]-Sally, fetița mamei, vino acasă. Ești învoită astăzi deoarece ești în doliu.

PAUZA.

DE CÂND MAMA ÎMI ZICE "FETIȚA MAMEI"?

[eu]-Dar...vreau să vorbesc cu profesorul de română...

[mama] - Despre ce?

[eu]-...

[mama]-Hai acasă! Avem destule de discutat.

Nu am avut ce face și am plecat. Se purta prea frumos cu mine ca să o enervez. Când am ajuns Jane era întinsă într-un coșciug frumos sculptat și aranjat. Niciodată nu am realizat cât de mult semănam. Nu îmi venea să cred. Pentru prima oară în viață îmi iubeam sora. Dar era prea târziu.

[mama]-Ești bine?

[eu]-Da.

[mama]-Vino să îți alegi hainele pentru înmormântare.

M-a condus într-o cameră superb aranjată. Pe pat erau înșirate mai multe rochițe negre cu diferite modele de flori. Erau chiar frumoase. Dar chiar EU le voi purta?

[mama]-Te-ai hotărât?

[eu]-Nu. Sunt toate așa de frumoase. Chiar sunt ale mele?

[mama]-Da. Toate sunt ale tale. Și mai am și altele dar acestea sunt pentru doliu.

[eu]-Mama, este ceva ce îmi ascundeți.

[mama]-Mda. Trebuie să vorbim serios acum.

[eu]-De ce îmi spuneți abia acum?

[mama]-...

Ok, asta a fost tot pentru moment. Voi incerca să pun next-ul cât mai curând posibil.

întrebare: Voi care credeți că era secretul mamei lui Sally?