☆Cap. 27☆

1.8K 88 24
                                    

~Jungkook pov.~

În sfârşit a venit şi ziua "mult aşteptată". Inspir si expir aerul rece al nopții, în timp ce mă apropii cu paşi lenți şi reținuți de fântâna cea mare.

-S-o facem şi pe asta!

Îmi replic încercând să mă îmbărbătez, şi mă îndrept către singura persoană care este lângă fântână, la ora asta. Fata se întoarce şi-mi zâmbeşte.
Nu pare atât de rea la prima vedere, îmi spun mintal şi zâmbesc şi eu la rândul meu.
Vad că începe să alerge spre mine, aşa că mă blochez pe loc.

-OPPA! țipă fata sărindu-mi de gât îmbrațişându-mă. Arăți minunat. spune scanându-mă din cap în picioare.

Îmi i-a puțin timp până să procesez din cauza şocului, dar îmi revin rapid

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Îmi i-a puțin timp până să procesez din cauza şocului, dar îmi revin rapid.

-Oppa? Eu nu-s oppa al tău! îi spun deoarece ma deranjează acest cuvânt.

- Eşti mai mare ca mine, aşa că eşti Oppa. Fără comentarii!! spune îndreptându-şi degetul amenințător spre mine. Of! Dacă acum faci aşa, când vom locui împreună şi ne vom căsătorii ce vei face? spune aceasta oftând, începând să meargă în fața mea cu paşi lenți.

-Căsătorie? spun şocat mergând în spatele ei. Ai 16 ani, iar eu fac 20!! Am ieşit cu tine fiindcă m-a rugat Rap Monster şi DoHee. spun deja sătul de fătuca asta.

-YAAA! se întoarce spre mine țipând, lasându-mă surprins.
Hai să ne continuăm întâlnirea fără să mai vorbim, bine? spune venind spre mine într-un mod amenințător, iar eu aprob din cap, ne mai zicând nimic.

Fata se bucură de răspunsul meu şi vine țopăind şi mă i-a de mână. Începem să mergem prin parc, până ajungem la un foişor. Intrăm şi ne aşezăm pe una din bănci. Bruneta îşi aşează capul pe mine, iar eu îmi muşc buza deoarece, nu pot comenta.

-Ah! Jungkook oppa! Nu credeam că o să te întâlnesc vreodată, iar acum iată-ne. începe să vorbească în timp ce mai chicoteşte din când în când. Eu sunt foarte fericită. Tu eşti fericit? mă întreabă privindu-mă eu încercând să mă feresc de privirea ei.

-Aham. îngân eu, dar ea nu pare deloc fericită de răspunsul meu.

-Spune! replică ea foarte apăsat, iar eu înghit în sec.

-Da, sunt foarte fericit. spun mințind, iar ea-mi zâmbeşte fericită aşezându-si din nou capul pe umărul meu.

Dupa ceva timp în care ne mai plimbăm prin parc şi mă pune să o dau pe leagăn, întâlnirea se sfârşeşte când o las în fața casei ei.

-M-am simțit minunat în seara asta alături de tine. spune fericită.

-Şi eu. spun cu jumătate de gură, ea privindu-mă.

Stă ce stă şi mă priveşte, parcă aşteptând ceva. Observ, aşa că zâmbesc încercând să nu bag în seamă holbatul ei insistent.

-Păi, noapte bună! spun vrând să plec, dar ea mă strânge de mână întorcându-mă înapoi.

Fratele idol. Dragoste nebună! 》Finalizată《Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum