Al doilea tremur

51 1 0
                                    

Si stii,ca am scris si aseara. Sau te faci ca nu ai vazut.Mno, probabil tu nu te afli printre cele 200 de persoane care au vazut postarea. Dar nu te invinovatesc,stii de ce? Pentru ca ochii tai zboara acum, sunt visatori asa cum au fost intodeauna. Dar ochii tai, au fost aripile zborului meu, au fost pentru mine aerul ce-l respiram. Traiam pentru ochii tai si buzele tale. Traiesc si acum, dar nu mai e la fel. Acum traiesc cu dorul lor, maine voi simti nevoia lor, iar peste timp voi fi rapus de dorul si nevoia de ale avea. Ti-e bine? Nu-mi raspunde. Nu ai gasi cuvintele potrivite cu care sa ma faci sa te cred. Nuu, nu pentru ca nu as avea incredere, ci doar pentru ca a plouat peste stralucirea ochilor mei in momentul in care te-am vazut ultima oara. Acum, ploaia s-a uscat, pentru ca ard, ard de nerabdare sa te vad ... din nou. Si zaresc in fiecare fata ce o vad pe strada, o parte din tine. Frumustea ta, chipul tau, vocea ta, parul tau, inaltimea ta, imbracamintea....cate putin din fiecare,doar ca nu te vad pe tine. Iar daca te-as vedea,nu-mi pot realiza cum oare as reactiona. Poate as invata sa zbor...din nou.

GanduriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum