A new beginning

Înțelegerea

Stând acolo și uitându-se la ea, Elias nu știa cum să o abordeze. Îl făcea să se simtă atât de mic în fața ei, mai ales după ce aflase de acel eveniment sângeros care a făcut-o și mai de temut printre santinele decât era deja.
-Poți să îmi povestești de evenimentul provocat după ce ai ajuns aici?
Observând-o cum își îndreaptă toată atenția asupra lui, simți un nod uriaș în gât.
-Hmm....nu văd ce mai e de spus, din moment ce ați aflat că tot despre mine din acel dosar amărât, spuse curățându-și unghiile, dar, ar fi ceva ce nu e menționat acolo, motivul pentru care am făcut-o. L-am simțit pe Cain lângă mine dând din cap aprobator, iar ea continuă foarte calmă.
-Mi-am pierdut calmul pentru că acei idoți lipsiți de scrupule s-au luat de un biet copil, biciuindu-l până a murit, în timp ce mama și sora lui, împreuna cu noi toți, am fost obligați să privim cum se stinge...înghiții în sec, apoi continuă. După ce l-au biciuit pe el, au vrut să îi aplice același tratament și surorii lui, dar, nu au mai avut cum, termină de povestit cu un zâmbet mult prea pașnic pe față.
-Dar...care e motivul pentru care a fost biciuit..? Întreaba Cain, cu voce răgușită, fiind șocat de modul ei calm de a povesti.
-Unul destul de banal, aș putea spune. Băiețelul, reușise cumva, să treacă peste faptul că urma să își trăiască tot restul vieții în această groapă infectă, gesticulând de jur împrejur, și s-a împrietenit cu alți doi copii. Unul dintre ei s-a îmbolnăvit, desigur, din cauza lipsei apei și a mâncării, iar puștiul încerca să aibă grijă de el ,în cel mai bun caz, un leac. Santinelele au considerat că prietenia e ceva interzis aici, așa că l-au pedepsit...
Terminând de povestit, își coborî privirea spre podea, așteptând probabil sa fie criticată pentru modul în care a reacționat.

***
Hai, spune ceva ca să pot avea un motiv sa iți rup gâtu, gândi Hel încercând să își ascundă privirea plină de ură. Un singur cuvânt rău adus la adresa acelui copil, și ar fi putut să își piardă calmul din nou.
-Mi se pare un motiv destul de întemeiat. Deșii reacția nu a fost una prea umană și-
-Poftim?!
Total năucită, își ridică privirea asupra bărbatului așezat pe acel tron ridicol. Îi întâlnii privirea și fu blocată pentru câteva secunde. Verzi. Avea niște ochi minunați, amintindu-i de pădurile prin care alerga liberă odată. Inspirând adânc, întrebă:
-Cine ești?
Bărbații se priviră reciproc câteva clipe, apoi, cu o expresie serioasă pe chip, acesta îi vorbii.
-Numele meu este Elias Hartbarrow, și vreau să lucrezi pentru mine, domnișoară Hellery Arthondel.

***
-Hmm....numele tău nu îmi sună deloc cunoscut...totuși, dacă nu ai observat, sunt puțin cam, ăă, ocupată momentan, chicotește, zornăind lanțurile.
-Lanțurile nu vor mai fi o problemă draga mea, fu răspunsul venit din partea lui Elias. Vreau doar să îți aflu răspunsul, și sper că e unul afirmativ.
-Hm...hai să lămurim o chestie. În primul rând nu îmi mai spune "draga mea" pentru că altfel o să fiu nevoită să te fac să îți înghiți limba. În schimb, poți să îmi spui Hel sau Hellery. Apoi, roagă-l pe prietenul tău, sau oricine o fi el, să nu se mai holbeze atât la mine. E ciudat.
Simțindu-se șocat de ceea ce auzise, Cain își drese vocea, apoi, i se adresă fetei cât de calm putu.
-Nu mă holbam la tine. În principal, nici nu am ce admira la tine, ești doar piele și os. Arăți ca un schelet.
Observând cum amuzamentul îi este înlocuit de șoc, apoi dezgust și înce din urma ură, realiză că ar fi trebuit sa își aleagă cuvintele mult mai bine. Din cauza lui, ar fi putut să decline oferta lui Elias.
-Îmi pare rău că arăt ca un sac de oase, dar din moment ce mănânc o dată la doua zile, sau chiar și mai rar, crede-mă, arăt mult mai bine decât majoritatea. Plus că, nu am unde și cum să mă antrenez, deci nu am cum sa fiu un "soldățel de plumb" așa ca tine, strâmbându-se la el.
-"Soldățel de plumb"? Tocmai m-ai făcut "soldățel de plumb"??
-Eu zic că e un titlu mai bun decât "spărgător de nuci" sau "bucată de tinichea", nu-i așa Elias? întrebarea fiindu-i adresată de această dată prietenului său. Așteptând sa îi fie luată apărarea, fu dezamăgit sa îl audă pufnind în râs, urmat de rânjetul diabolic al fetei.