Iubire Inutilă

#2

                           2.  Îl plac?

             Toți își incep ziua așa: " soarele a aparut pe cer cu razele lui care intrau printre draperii ,iar eu m-am trezit fericit/ă si plin/ă de viață".
La mine nu e așa... Eu m-am trezit din cauza alarmei care sună de 30 de minute incontinuu si mi-am deschis ochii a lene ..in camera mea încă era întuneric din cauza draperiilor groase care nu lasau multe raze de soare să intre.

Ma uit la telefon si imi dau seama ca e ora 7:30 si parca am turbat...cum Dumnezeu putea sa fie asa de târziu...cum mai ajung eu acum la scoala...Îmi fac rutina de dimineața în mai putin de 10 minute si apoi ghiozdanul .
Imi sun cea mai buna prietena Amy care nu stiu de ce imi raspunde foarte greu dar într-un sfârsit raspunde cu o voce somnoroasa care imi spune ca sunt nebună...cun sa sun la ora 8 dimineața sâmbăta.
Stau ,stai, stai ...cum adica"sâmbăta". Creerul meu inca procesa imformația.. Arunc o privire spre ecranul telefonului si avea dreptate...era șâmbătă...
Cum dracu aș putea să uit ca azi nu am școala...

După ce toți Șfinții lui Dumnezeu au sughițat si eu fost pomeniți m-am dezbrăcat de hainele cu care trebuia sa mă duc la școala...si m-am îmbrăcat cu pijamalele înapoi,si chiar daca nu mai aveam somn ,m-am băgat în pat si spre surprinderea mea am adormit fara să vreau.

   
 
În vis....

Doamne ,cum se poate ca dintr-o privire să mă faca să nu mai stiu nici cum mă cheama si nici pe ce planetă trăiesc...
Cum se poate ca prin smaraldele alea de înger să văd iadul...cum?
O persoană te poate face să încremenești si sa simti ca pentru o secunda esti mort doar dintr-o privire...oare asta este posibil??

Oo ...nu,nu,nu...vine spre mine...ce sa fac?? Ce sa ii spun...poate nu vine la mine ,poate doar trece si el pe aici!

Pff...aveam dreptate...nu venea spre mine nici nu m-a observat.

De ce  ma simt nasol din cauza asta?
Hmm..sper să imi treacă...

Imi îndrept atenți spre el...parea un băiat decent,si super drăguț
...era un băiat după care toate fetele tânjeau...
Dintr-o data privirile noastre se inrersecteaza și eu simt că paralizez...

În realitate...

De ce îmi pun alarma să sune din 30 în 30 de minute?? Dee cee?? Fix acum când puteam să vad mai bine ochii aia verzi...

Era ora 12:30 deja si eu nu am facut nimic inafara de a mă gândii la el. Nu imi mai aduc aminte cu arata la fata dar imi amintes ochii ăia si zâmbetul acela șmecheresc in coltul guri cand privirile noastre s-au unit.

Restul zilei mi-am petrecut-o in camera mea scriind si învățând la materiile pentru luni...am facut un proiect...am facut rezumate si mi-am terminat portofoliile. Dar gândul meu nu era aici ci la el....

  Hei copcilași...asta e un capital mai lung...am vreo 513 cuvinte si sper ca o să va placa...am muncit mult la el si chiar acum cand il postez l-am si terminat de scris...
Si nici mie nu imi vine sa cred că scriu o carte de dragoste...chiar nu sunt genul ...dar am multe idei care m-ar putea ajuta la cartea asta așa că să nu vă așteptați la un capitol mai siropos decât asta...sau cel putin eu nu cred ca va mai fii...așa că
Sall copcii copaci!