E ciudat că simt că nimeni nu mai vrea sa vorbească cu mine?
E normal sa vreau sa mă întâlnesc cu o mătușa din Italia pe care nu o suport?
Dar cel mai important:E normal sa vreau să mă întorc la vechile obiceiuri de a-mi face rău?
Eu una nu știu ce să zic...
În ultima vreme bff-ul meu ba îmi spune că nu vrea să sufăr,ba mă face să sufere, fără să-și dea seama; sisi de la școală(asa vrea ea sa-i zic) vorbește doar despre ea, pe mine nu mă ascultă când am ceva important de zis,dar îmi cere sfaturi,iar dacă nu ii le dau, îmi dă cu cartea in cap și ma ciupește până-i zic; acasă dacă nu ajut la treabă și nu mă trezesc la timp,mi se "fă" și se iau de mine; nu știu ce prietena îmi dă seen; o fostă prietenă și colegă mă ignoră total,dar eram cele mai bune prietene; și până și Alex nu mai vorbește cu mine... Și doare. Doare rău. Dintr-o dată te lasă toți. Nimănui nu-i mai pasă de tine. Te ignoră total. Și când crezi că totuși mai există o mică speranță....se duce și ea...
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Ochii chiar sunt oglinda sufletului? Oare? Pfff! Sigur că nu!
Daca ar fi,am mai fi atâția oameni depresivi? Nu!
Dar ce sa faci....
Poate că toate astea sunt doar superstiții. Poate că o baba antică a văzut că atunci când un om este(sau pare) are un licăr in privire,și gata! A zis că ochii-s oglinda sufletului
Mda....
În fine
Eu va las. Nu cred că interesează pe cineva prin ce stări trec eu doar de la un nimic, deci bye
CITEȘTI
Eu și Viața Mea
De TodoAici doar voi povesti din viața mea, atunci când voi avea timp și/sau chef. Daca voi avea în unele părți diacritice,iar în altele nu, nu e lipsă de respect față de voi sau carte, și nu înseamnă că sunt analfabetă sau agramată.
