Cu ce scop?

10 1 0
                                    

-"stau pe scaun și îmi aștept sfârșitul" spun eu, în gândul meu... Dar oare să fie atât de simplu? Să scap de lumea asta printr-o simplă moarte? Se aud niște scârțâituri și atunci se ivește: presupusa mea parteneră de întâlnire care urmează cel mai probabil să-mi devină călău. Dar ceva nu e în regulă... Din ochii aceia fără viață curgeau niște stropi parcă de argint.
- De de îmi faceți asta? De ce eu? Merit măcar o explicație dacă tot e să mor, nu?
-Ai dreptate...
Și atunci începe să-mi povestească adevăratul motiv pentru care sunt eu aici, aproape de sfârșitul vieții mele...
-Adevărul e că tu nu ai făcut nimic... Bunicul tău, însă da. Din cauza lui, chestia care a fost mai devreme aici e doar un suflet pustiu, fără trup, fără durere dar cel mai rău fără sentimente și moarte. După cum am auzit, bunicul tău e deja mort. A scăpat, deși el era singura poartă spre vindecarea sufletului pustiu.
- Iar tu? Tu păreai o fată normală, iubită de toți. Nu un fel de demon...
- Nu sunt nici demon, nici suflet pustiu... Sunt un fel de înger pierdut.
-Tu cu ce te alegi dacă îl ajuți? Ce ți-a promis, VIAȚĂ Veșnică?
-Nici de cum... Mi-a promis ceva mult mai de preț...
-Cum ar fii?
- Să îmi revăd familia...

Vis?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum