Sweet Memories

Capitolul I

Stateam in patul sau, doar in blugi mei negri si intr-u sutien negru ce avea sa fie deschis cat de curand. El era deasupra mea, ardeam de dorinta atunci cand buzele lui se miscau intr-o sicron perfect cu ale mele. Respiratul devenea din ce in mai greu, iar aerul era inabusitor desi cerul plangea fara mila, facandu-ma sa tresar la fiecare strigare a lui.

-Aaa! tresar dintr-odata, separandu-ma din sarutul pasional.

-Hahaha! incepe Nick sa rada de mine. Sper ca am fost eu!

-Stii bine ca mi-e frica de tunete, spun, luand o perna si lovindu-l cat de tare in cap.

-Asa deci? Joci dur?

-Dupa cum mai invatat! si scot limba.

In urmatoarea secunda era ridicata in sus si trantita de cel mai apropiat perete.

-O sa regreti! imi spuse cu un zambet pervers pe fata.

In urmatoarele secunde totul s-a derulat ca intr-un film. Sarutul salbatic in care am intrat imi taia de tot rasuflarea. Bataile inimii pareau ca erau la maraton iar mainile mele cercetau fiecare parte din trupul sau pe jumatate dezgolit. Nici atingerile sale nu erau mai cuminti, mangaindu-mi delicat dar totodata salbatic pielea de pe spate ducandu-ma pe tarmul fiorilor, langa al 9-lea cer.

Deodata simt din nou cum aterizez pe patul sau, care era mult mai cald si primitor decat peretele dur si rece. La contactul cu patul s-a oprit din a ma saruta, atingerile buzelor sale fiind canalizate acum pe pielea gatului meu acoperind-o cu zeci de sarutari. O presiune dureroasa dar totusi placuta imi face corpul sa tresara, iar glasul meu este incapabil sa scoata vreun sunet, exceptand murmurul inabusit care mi se strecoara printre buze.

-Cuiva ii place! imi zambeste Nick in cel mai pervers mod, desprinzandu-se de mine, sprijinidu-se in maini si uitandu-se fix in ochii mei.

Pentru ai plati cu aceasi moneda incep sa ii mangai cu unghiile bratele in sincron. Stiam ca avea un efect exitant asupra sa si ii placea la nebunie. Imediat a inceput sa ma sarute cu inflacarare, cuprinzandu-mi cu mainile intreg corpul. A incercat sa imi deschida sutienul, dar a esuat.

-Ha! spun cu un zambet victorios.

-Ha...ce? zice privindu-ma amuzat.

-Nu ai reusit!

-Pariu?

Atunci imi dau seama ca mi-l deschisese. Panicata ma ridic pentru a mi-l incheia.

-Haide, nu mai puteai sa stai si tu un pic asa? Ti l-as fi incheiat eu.

-Da, la fel cum mi-ai fi pus si bluza la loc ...nu?

-Aia e altceva, imi raspunde razand.

-Oricum e tarziu si trebuie sa ajung acasa.

-Hai mai stai putin, se milogeste, punandu-mi mainile pe talie.

-Serios, trebuie sa plec, zic indepartadu-i mainile de pe mine si incercand sa imi caut bluza care cine stie pe unde putea sa fie. Bingo!

Dupa ce ma imbrac ma duc la oglinda din baie unde observ stupefiata ca aveam o urma uriasa pe gat.

-Nick!Te jumulesc ca o gaina handicapata inainte de inmormantare!

-Ce e? spune in timp ce intra grabit in baie.

-Sa mori tu ca nu vezi?

-Ah, asta? O sa fie ok! Imi spune zambit cu gura pana la urechi si inconjurandu-ma cu mainile de la spate. El fiind cu un cap mai inalt decat mine se vedea atat de dragut in oglinda incat nu mi-am putut stapani sa nu schitez un zambet.

-Nu-i asa suntem draguti? imi zice Nick si ma pupa pe obraz.

-Ba dua, dar tlebuie sa pliec, spun pe un ton suparat de copil mic si inocent.

Iau telefonul de langa mine si ma uit la ceas. Miezul noptii. "Of, iar am insomnie. Ce n-as da sa pot trai aceste clipe la nesfarsit! De ce fericirea se dovedeste fi defapt cda mai trista amintire? Vreau sa il pot avea din nou." Adorm aproape plangand, din nou cu gandul la el, cel care imi bantuie fiecare clipa din viata.

Apropo, eu sunt Beatrice.