Capitolul 4

15 0 0
                                    

A FOST UN VIS? Pe bune? Dar era asa de real, nu pot sa cred.
Ma simt atat de usurata ca nu am patit nimic si ca sunt bine, sanatoasa. Sunt fericita.

Este Ajunul Craciunului. Toata casa e plina de beculete si miroase a portocale si a ciocolata calda. Ma simt asa de bine cand sunt in vacanta de iarna. Tata iar nu e acasa... Mama si el au divortat acum un an jumate. Eu nu mai stau cu mama de cand a gasit pe altcineva. Nu se mai iubeau, cine sunt eu sa-i judec, dar totusi, mama mea putea sa nu renunte chiar asa de usor la mine. In fine, nu ma plang, duc o viata ok.

Dupa ce mananc niste clatite gatite de tata inainte sa plece, merg sa ma imbrac sa ies prin oras cu prietenele mele.

Ma sperie foarte tare visul pe care l-am avut aseara. Poate inseamna ceva, prefer sa-l ignor, cosmarurile trebuie uitate.

Ma imbrac lejer, dar totusi elegant, imi prind parul intr-un coc messy si ies pe usa. Ma indrept spere cafeneaua unde mi-am dat intalnire cu Julieta si Larisa, prietenele mele.

Intru in cafenea. Ele erau deja acolo.
Ma saluta calduros si Larisa incepe barfa.
-Anca, ce spui sa petrecem revelionul impreuna, toate 3, mai chemam pe cineva, niste baietii...
- Immm... nu stiu ce sa zic, spun eu ingandurata, nu cred ca m-ar lasa tata... totusi am 17 ani.
-Tu, dar noi... eu si cu Julieta avem chiar 20. Suntem chiar majore! Si oricum, de ce ar afla tatal tau?
-Stii ceva, ai dreptate... si unde-l facem?
-Ma gandeam la cabana bunicilor de la munte, spune Julieta desprinsa de telefon.
-O idee buna! Ii zic tatei ca petrec la una din voi acasa si am scapat. Tu de ce stai asa de mult pe telefon totusi?
-Eh, am cumoscut un tip... si e dragut si ne vedem de ceva vreme.

Continuam discutia pe tema noului iubitel al Julietei pana taraziu, cand sunt sunata de tata sa vin acasa. Le sugerez o vizita la mine maine, de Craciun, tata fiind un dulce cand vine vorba de prietenele mele.

ProtectorulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum