Protectorul

Capitolul 6

-ESTI PROASTA!?!? AI ÎNNEBUNIT? TE DOARE CAPUL? EU SI CU TUDOR NE SIMTEAM BINE ACOLO SUS? CE DRACU' S-A INTAMPLAT? spuse Julieta coborand extraordinar de nervoasa tindanduse de balustrada scarilor pentru a-si mentine echilibrul.
-Nu stiu cum sa-ti zic, Julieta, dar prietena noastra draga, Larisa, era aproape sa fie victima unui dezastru. Multumim ca esti o prietena asa de grijulie!
-As...asss...asaaaa estee, spuse Larisa de abea vorbind, parca retinuta de alcool.

Dupa o cearta de 30 min, ne-am linistit. Am inceput sa strangem tot dezastrul din casa pentru a nu-si da seama tata de cele petrecute si am decis sa ne culcam. De dimineata, chiar inainte sa iasa tata din camera, ele au iesit pe usa casei.

Ma trezeac putin ingandurata pentru ce se intamplase ieri. Am decis sa trec peste evenimentul neplacut.
Cobor in sufragerie, unde tata era acasa. Ceva totusi neasteptat pentru mine, dar cum deschid gura ca sa-i urez o zi buna, incepe sa ma certe:

-Ce ai facut cu fetele ieri? Sa stii ca sunt destul de iritat. Am gasit...
-Tata, lasa-ma sa-ti explic. Eram cu fetele si..
-Nici un si.. care dintre ele a urcat sus incaltata si a facut numai urme pe covor? Nu mai zic ca e un miros de mort in baie.
-Ce!? Imi cer scuze, stii ceva, nu o sa ies toata ziua din casa pana nu fac curat si de miros... nu stiu ce s-a intamplat, dar rezolv eu. Rasuflu usurata si ma bucur. Am crezut ca si-a dat seama de sticlele baute si de tipii aia suspecti care aubvenit la mine ieri. A fost o gresala ca am lasat sa intre la mine in casa oameni total dubiosi care si-au si demonstrat caracterul. Alta data nu o sa mai las responsabilitătile pe seama mea.
Data viitoare vreau sa ma distrez si eu, bine, nu in felul in care au facut-o Julieta cu Tudor.

Ma tot gandesc daca e o idee buna sa merg la petrecerea de la munte de revelion. O sa le pun o conditie, aceea de a nu aduce baietii. Nu stiu daca vor accepta, dar totusi nu cred ca-si vor strica prietenia cu mine doar pentru un tip.