MOTTO: "Importanta este daruirea cu care iti joci rolul, asta face magia spectacolului...doar ca uneori, nu mai tii minte replicile, chiar daca e viata ta in ele si-atunci va trebui sa improvizezi..."
Da, sunt actor, dar nu ca as fi vrut,
Sau ca n-as sti sa fac si altceva,
Nici proba n-as fi dat, de-as fi crezut
Ca-mi poate juca rolul, cineva!
Iti suna cinic monologul, nu?
Iti par cam teapan si cam cabotin?
Parca am trac, in seara asta. Tu?
Stai relaxat, in primul rand, senin.
Si chiar de uit din replici, n-o sa simti,
Mi-oi tine rasuflarea, ca la tir ,
Strivind o-njuratura intre dinti,
Improvizez, la fel precum respir !
Da, sunt actor si uneori, am haz,
Imi vine rolul ca turnat, firesc,
Mi se lipeste masca de obraz,
Oricat as vrea, nu pot s-o dezlipesc.
Speriat ca piesa e mizera,
Regizorul si-a tras un glonte-n piept,
Chiar inainte de premiera...
Doar scenaristu'-a fost mai intelept,
Isi schimba numele, cu altul nou
Si sta-n culise, negru ca un corb...
Singur pe scena sunt. Ah, ce mai show,
Fara lumini, cu sunetistul orb !
Ca a fugit subreta cu sufleurul,
Si-au dus costumele la amanet...
Se stinse-acum si reflectorul,
C-am fost loviti de-o pana de curent...
Dar tu, stai comod acolo,-n sala ?
N-ai vrea sa urci aici , pe scena?
Lumina lumanarii e cam pala,
Dar vad ca porti o rochie cu trena !
Joci comedie? Vrei un rol usor?
Ca replica sa-ti dau, cred ca mai pot !...
...Doar baierele sufletului dor ,
Dar sunt actor si masca nu mi-o scot !
