Lost

Între aripile lui

Emma's P.O.V

Privindu-l pe Harry cum se îndreaptă alene spre baie, îmi întind corpul pe canapea și încep să mă relaxez. Mii de gânduri îmi străpung mintea... Mii de sentimente sunt întortocheate în sufletul meu și nu știu cum să le asociez. Îl iubesc, asta știu sigur. După tot ce s-a întâmplat între noi, eu înca îl iubesc pe omul ăsta.  Iubirea lui se simte ca nisipul dintr-o clepsidră ce așteaptă să se scurgă, iar tot ce trebuie să faci tu este să prețuiești clipa, pentru că atunci când timpul se va termina, iubirea lui va dispărea.  Totul este imprevizibil. Dragostea reprezintă un risc. Atunci când te îndrăgostești cu adevărat de o persoană nu ai garanția că va rămâne lângă tine o viață. Totul este despre a trăi clipa pentru că atunci când te simți fericit, totul pare diferit, posibil și chiar vrei să guști cu ardoare din toate deliciile vieții.

Înlătur gândurile ce îmi străbat capul și îmi aduc mâinile în jurul meu, îmbrățișându-mă. Mi-aș dori să știu cum se simte îmbrățișarea lui atunci când facem dragoste. Dar știu ca el nu va face niciodată acest prim pas, deci presupun că eu trebuie să sparg gheața .

Mă ridic de pe canapea și încep să îmi scot cu grijă fiecare articol vestimentar în timp ce mă îndrept spre baie. Am rămas goală.

Mă aflu în fața ușii. Mâna îmi tremura când am ridicat-o pentru a apăsa pe clanță. Pentru un moment am ezitat, dar nu mai era cale de întoarcere. Scârțâitul ușii îmi zgârâie auzul, iar eu îmi fac curaj și pășesc  încet în încăpere.

Mă opresc si ingheț la vederea acestuia in cabina de duș. Nu știu dacă am mai văzut vreodată o imagine atât de frumoasă. Cred că nici măcar în toate filmele de dragoste pe care le-am văzut, imaginându-mi că protagonistul este el și că fata aceea sunt eu. Acum e în fața mea, iar eu... eu sunt aici. Goală, de regrete, de gânduri negre, de absolut orice ar putea să mă facă să mă răzgândesc asupra deciziei pe care am luat-o.

Picăturile de apă se prelingeau cu repeziciune pe corpul său divin. Totul era atât de frumos. Să ai în fața ta demonul care te-a chinuit atâția ani...să îl vezi vulnerabil, iar tu să fii motivul, să reprezinți acea speranță pe care a așteptat-o atâta timp să îl scoată din infern... este un sentiment ce nu poate fi explicat în cuvinte. Mă uit atentă și memorez fiecare detaliu.

După câteva secunde mă decid să mai fac un pas, zgomotos ce-i drept, care l-a determinat să se întoarcă și să mă privească. Am văzut uimirea în ochii lui și l-am auzit cum a înghițit in sec.

Obrajii mei au început să prindă culoare și mi-am lăsat rușinată capul in jos. Doamne... Poate am exagerat, poate a fost un moment de rătăcire și am reacționat din instinct, unul animalic aș putea spune în vederea circumstanțelor. L-am pus,oarecum, în fața faptului împlinit.

Buzele i s-au întredeschis vrând să spună ceva, dar niciun cuvânt nu le-a părăsit. Și-a mutat privirea de-a lungul întregului meu corp, analizând totul de parcă ar fi vrut să mă devoreze. După multe secunde de așteptare, în care m-a făcut să fierb, a vorbit.

-C...Ce...ce faci ? De ce stai așa acolo ? Am vrut să deschid gura să îi spun motivul pentru care mă aflu goală în fața lui, dar m-a întrerupt. Am stat prea mult în duș ? O să ies acum, tocmai ce am terminat.

Se grăbește să închidă robinetul, dar eu mă repezesc și intru în cabină alături de el. Rămâne bulversat de gestul disperat pe care tocmai l-am făcut, dar nu îmi pasă dacă ma crede nebună sau mai știu eu cum. Îmi ridic privirea și fac contact cu ochii săi de jad. Pupilele îi erau dilatate, iar respirația sa fierbinte si sacadată mă lovește ca un val de căldură peste față, peste sâni și îmi provoacă un fior pe șira spinării. De data aceasta nu mai simt privirea lui intensă, nu îi mai simt puterea pe care o are asupra mea, nu mai simt cum mă face să tremur din toate încheieturile doar în momentul când se apropie de mine. Tot ce văd în privirea lui este frică. Respirația îi era din ce in ce mai accelerata, iar intensitatea cu care îl priveam m-a făcut să îmi dau seama cât de vulnerabil este acum, că se simte mic in fața mea, că ochii mei îl ard la propriu.