Era trecut de miezul nopții iar noi nu ne miscasem deloc de pe banca pe care ne așezase acum prea mult timp. Umeri inca iti tresareau din cauza micilor suspine care iti mai păraseau buzele perfecte ce acum iti erau ranite.
Corpul iti era in bratele mele iar fata iti era îngropată în spațiul gol dintre umărul si gâtul meu. Incercam din greu sa nu tresar de fiecare dată când genele tale lungi, acum ude de substanță sărată ce ti-a pătat obraji, imi atingeau pielea. Gadila.
Iti mângâiam spatele, în timp ce buzele mele asprite de vant iti sărutau creștetul.
—Hei, calmeaza-te sateno. Totul o sa fie bine.
Ti-am prins fata in palme si ti-am sarutat lung fruntea. Ochi tai s-au inchis la contactul cald dintre noi, lăsând un mic oftat sa iti alunece pe buze, jucandu-ti pe rana.
—Uite cum facem, ma duc sa cumpăr niște plasturi si pansamente, apoi imi povestești ce s-a intamplat. Ok?
Ai dat scurt din cap fara sa ma priveste apoi te-ai așezat pe banca, strangandu-ti genunchii la piept cu putere. Ti-am mai sarutat odată parul si am fugit spre magazin. Eram ingrijorat pentru tine, nu stiam ce ar trebui sa iti spun ca sa te opresc din plâns sau cum ar trebui sa te ajut in situatia asta.
Ma simt neajutorat săteno. Ma simt slab. Si asta pentru ca nu te pot ajuta.
CITEȘTI
Fata in negru
Short StoryO vedeam mereu in aceeas culoare, negru. Era singura culoare care o purta. Parul castaniu si lung pana la jumatatea mijlocului si ochii verzi se potriveau de minune cu tinuta ei. Dar mereu era trista. Voiam sa aflu ce au facut acei ochii superbi sa...
