Băiatul de la etajul 6

Capitolul V

Îmi părea atât de rău pentru felul în care îi vorbisem băiatului....parcă...într-un fel mă  simțeam vinovată pentru tot ce i-am spus...

Acum nu îl mai vedeam ca pe un hoț fugar , parcă...făcea deja parte din "mica mea lume" , și simțeam nevoia să vorbesc cu el și să aflu mai multe despre el..
E prea târziu... .
Totuși ce mă răscolea cel mai tare era gândul că n-am să-l mai văd... .

Tory și-a dat seama că nu mă simt prea bine , și că sunt cufundată în gânduri , așa că i-a rugat pe părinții ei să o mai lase o noapte la mine... .
M-am pus îm pat pe la ora 19:00 , și am adormit repede...
Tory...nu știu ce a făcut cât timp am dormit eu....probabil s-a uitat la vreun film , sau ceva .
În orice caz , pe la ora 2 noaptea m-am sculat , și am văzut că ea dormea , așa că am zis să mă duc în bucătărie , să îmi pun un ceai .

Pentru prima dată , am simțit nevoia de niște aer rece , așa că am hotărât să merg pe balcon , și să-mi savurez ceaiul acolo .

Era destul de liniște...se auzeau doar câteva mașini care mai treceau pe drumul din fața blocului .
La un moment dat , am început să mă simt ciudat , și să realizez defapt că balconul în care stau este fix în fața casei de care m-am temut întotdeauna...

Am vrut să intru repede în casă , dar...nu știu ce m-a făcut să mai întorc o dată capul spre ruinele etajului 6 , ale blocului alăturat , loc în care am zărit o lumină mică .
M-am speriat și am aruncat cana cu ceai din mână .
Când mi-am fixat din nou privirea spre mica lumină , am văzut că de deasupra ei se ridică o umbra , și m-am abținut cu greu să nu țip .
Umbra se apropia din ce în ce mai mult de mine....și nu am mai avut timp să reacționez .

Dintr-o dată....umbra nu mai pare așa ciudată și înspăimântătoare , ba chiar...cunoscută !
Era băiatul care era să mă bage în necaz cu poliția puțin mai devreme .
El mi-a zis cu voce înceată :

- Vii aici ?
 
Eu , fără să stau pe gânduri am zis "da" , și am sărit cu ușurință peste barele de lemn care ne despărțeau balcoanele .

- Iartă-mă ! a zis el .

- Pentru ce să te iert ? am întrebat eu nedumerită .

- Pentru chestia cu poliția de mai devreme ! zise el .

În acel moment , am simțit nevoia sã-l strâng în brațe .

- Omule ! Te-am iertat ! Nu știu ce mă face să mă simt atașată , oarecum , de tine !

- Nu știu nici eu ! Ai putea să mai stai aici ? Aș vrea mult să am cui să împărtășesc toate lucrurile pe care le ascund în suflet !

- Da...chiar vreau să ne cunoaștem mai bine ! Am nevoie să te cunosc mai bine ! Te-am judecat greșit de prima dată când te-am văzut !

- Cred că m-ai judecat corect ! Adică....ce să judeci la un hoț ! a spus el cu o față tristă .

- Te rog , nu te mai acuza singur ! Nu vreau să te văd supărat !
Mai bine spune-mi ceva despre tine !

- Păi...sunt un simplu băiat . Din câte mi-a explicat bunica mea , am locuit aici , la etajul 6 , până la vârsta de un an , când a avut loc un incendiu care a ars toate avuțiile părinților mei. Ei au fost nevoiți să mă dea bunicii , care nu mai e acum.... . Am rămas pe străzi de 4 ani...de aceea fur...ca să am ce să mănânc... .
Am uitat să îți spun că mă cheamă Sam , și că am 16 ani ! Îmi place mult să cânt , dar nu am avut posibilitatea să îmi îndeplinesc visul , așa că am renunțat la tot când bunica a murit .

- Instantaneu mi-au dat lacrimile și mi-am adus aminte câteva versuri pe care am început să le fredonez...

M-am bucurat mult când l-am auzit și pe noul meu prieten , Sam , cum fredona împreună cu mine .
Dintr-odată m-am oprit din cântat și l-am întrebat :

- Dar tu unde vei dormii la noapte ?

- Aici , în vechea mea casă ! spuse el , modest .

- Haide la mine...dormi pe canapea în sufragerie !

- Nu vreau să îți fac probleme !! a spus el .

- Nu îmi faci ! Le spun părinților mei , și totul e ok !

- Bine ! Îți mulțumesc mult ! Deja...te consider o parte din familia mea , fato !

- Mă cheamă Lisa !
Haide înăuntru , acum !

- Ok , Lisa !

După ce i-am arătat unde o să doarmă și l-am mai întrebat ceva :

- Sam , îmi promiți că n-ai să mai pleci niciodată ?

- Da , Lisa ! Dacă ai tăi sunt de acord să stau aici , și nu o să devin o povară pentru voi , accept să stau cu voi !

- Eu cred că ai mei vor fi de acord , ei știu că mereu mi-am dorit un frate . Plec acum , Sam , mi-e cam somn , noapte bună  !

- Noapte bună , Lisa !