Mă trezesc mai devreme ca niciodată. Mă uit la ceasul telefonului și cobor din pat.
Merg spre baie pentru a mă spala pe dinți. Dar îmi aud telefonul sunând.
Primisem notificări.
Poza posta de mine a fost apreciata de Yoongi, lasând si comentariu.
În acel moment nu știam ce fac, ce văd sau ce aud.
Tremuram de emoții, de frică, de fericire, confuzie.
De ce mi-ar aprecia poza dacă nu mă place.? De ce ar lasa comentariu atât de drăguț ? Sunt confuz, dar nu pot nega faptul ca nu-mi displacea.
Aștept preț de 10 minute pentru am revenii și-mi continui rutina.
Cea mai grea alegerea consta în a-mi alege hainele. Mereu mă gâdesc cu ar vrea să mă vadă Yoongi îmbrăcat.
Într-un sfârșit găsesc ceva decent. Mă îmbrac și plec spre școală.
Ajuns în fața școlii mă cuprind niște emoții.
Gândul că-l voi vedea o zi întreaga. Că voi sta să-l privesc din ultima bancă.
Intrând în școală simt un miros foarte plăcut, simt un parfum dulce, care-ți dadea simțurile peste cap.
Ajung și-n dreptul ușii. Pun mâna pe mâner ș-o deschid.
Aud un glas care mă întreabă „Jun, Jun, stai în bancă cu mine astăzi ?". Din toată inima îmi doream să nu fie el.
Întorc privirea, era chiar el, cu fața sa perfectă si zâmbetul amețitor.
Nu pot să-l refuz, aprob dând din cap și mă așez.
- Ce faci ? Mă întreaba cu fața sa nevinovată și inocentă.
- Bine, îmi este puțin somn. Îi raspund eu cu jumatate de gură.
- Dar tu ce faci ?
- Încerc să nu mă pierd în ochii tăi. Astăzi ai o sclipire aparte. Spune asta în timp ce-și duce mâna ușor pe piciorul meu.
#necorectat
