Vinerea Neagră

Suflet gol

Au pierit,clipele ce îmi ascundeau ura
Și am murit încet cu fiecare respirație
O respirație a sentimentelor captură
Mă ignorau stelele cerului cu grație

Trec plin de goliciune și de suspin
Ce dulci erau serile pline de venin
Ce amar e gustul desfrâului de vise
Regrete atât de mult promise

Vin! Vin către tine dulce haos
Vin să-mi îmbrățișezi sufletul meu
Aștept momentul desparțirii promise
Visez la libertatea zborului meu

Dar sunt prins cu un cordon de plumb
Îmi atârnă greu suferința,vreau sa râd
Dar acum plâng,căci tu mă chinui
Mă chinui fără milă și savurezi clipa

Este un miraj și o vrajă,un vârtej
Un vuiet de lumină incontrolabil
O adiere de căldură venită din nord
Dar îmi dispare imaginea ta

Căci orice aș face sunt un suflet
Sunt un suflet rătăcit în dimineață
Plâng în fața sâmbetelor trupului tău
Sunt un suflet...un suflet gol!