Am inchis ochii cu putere cand vantul rece s-a izbit de chipul meu.Am luat o gura de aer si am respirat profund in timp ce motociclete mergea cu viteza pe sosea.
De cate ori accelera, eu il strangeam mai tare de mijloc si imi muscam limba pentru a nu scoate un tipat. Ochii mei s-au marit atunci cand s-a intors spre mine si mi-a vorbit:
―De ce atat de speriata,fetito? A intrebat cu un zambet perfect pe fata.
―C-ce? M-am balbait ca si cum nu l-am auzit.
―Ma lasi fara aer. A spus si si-a dus privirea spre mainile mele ce îi înconjura talia. Imediat am slabit stransoarea si am simtit sangele urcand în obraji. Si sper ca de la lumina slaba ce o oferea luna sa nu mi se observe roseata din obraji.
El doar a ras cea ce ma facut sa ma simt mai usurata.Dar totusi modul în care ochii lui îi penetrau pe ai mei a facut ca un fior sa-mi traverseze tot corpul. Ma pierdusem complet în ochii lui. Ura si amaraciunea ce se ascundea în acei ochi mari si cristalini erau ascunse de zambetul lui.
Mi-am dres glasul si mi-am mutat privirea în alta parte. Acele secunde în care ne-am uitat unul în ochii celuilalt mi s-au parut ore. El si-a intors rapid privirea si a accelerat din nou.
- De ce esti asa speriata,frumoaso? Vocea lui s-a auzit din nou.
- Pai nu am fost niciodata...
- Pe una de asta. A completat propozitia referindu-se la motocicleta lui.
Am dat din cap.
- Nu ma refeream la asta. Am spus. Bine...si asta. Dar niciodata nu am lasat ca un strain sa ma duca acasa.
El nu a mai spus nimic. Dar desi eram în spatele lui pot sa jur ca si-a dat ochii peste cap si a pufnit.
Cand am iesit de pe autostrada principala,cretul si-a întors privirea spre mine si mi-a aratat un zambet. Cu toate acestea ochii mei s-au oprit pe gatul lui unde i-am vazut tatuajele.
Promiscuu. Am gandit. Desi nu-l puteam învinovati. Baiatul avea tot ce-si dorea orice femeie. Tatuaje pe piela,parul carliontat,modul in care se îmbraca,totul in jurul lui emana dorinta.
El avea acel aspect de baiat rau ce îl facea complet irezistibil. Trebuia sa aiba o groaza de femei din care sa aleaga si ma îndoiam ca nu profita de asta. Dar bine înteles ca nu voi fi una dintre ele. N-o sa cad în capcana lui. Nu voi fi una dintre jucariile lui. Din potriva. Persoane ca el erau cele de care ar trebui sa ma tin departe.
- Directia,frumoaso? A vorbit din nou cu o aroganta în voce.
- Nu-mi mai spune asa. I-am reclamat.
- De ce? Te emotionezi? Si-a întors capul,razand si foarte aproape de mine. Puteam sa-i simt mirosul, un amestec între menta si parfumul lui Calvin Klein. În final mi-am întors capul pentru a ma departa de el. Bineînteles ca ma emotiona, dar niciodata nu o voi recunoaste cu voce tare.
Am suspinat,sigura ca mai tarziu voi regreta ce am spus.
- Oxford street,847. Am spus si am mimat o tuse. Si numele meu este Faith. Spune-mi Faith.
Doar a dat din cap si a ridicat din umeri.
Dupa putin timp,ce mi s-au parut ore motocicleta s-a oprit in fata portii mele. Aproape ca am sarit de pe motocicleta si am trecut cu degetele prin par pentru al aranja. I-amaratat un zambet timid,fara sa-mi departez buzele în forma de multumire. Am fugit spre poarta fara a mai spune ceva.
În acel moment tot ce vroiam era sa ma întorc în camera mea si sa uit tot ce s-a intamplat în seara asta.
- Nu mai vrei asta? M-am oprit brusc si am întors capul. Cand m-am uitat el agita în mana un telefon. Telefonul meu. M-am încruntat. Cand l-am pierdut? Si cand la luat el?
- Cum...?m-am oprit. Vroiai sa mi-l furi?
- Stai linistita,doar ti-a cazut si eu l-am luat. A spus si si-a dat ochii peste cap. Dar ar trebui sa-mi multumesti,acum ai numarul meu. Poti sa ma suni atunci cand vrei sa ma vezi.
Înainte sa pot spune ceva,el era în fata mea. Atat de aproape încat îi puteam simti respiratia pe buzele mele.
Se uita la buzele mele si apoi la mine. Am tresarit atunci cand degetele lui mi-au atins fruntea si mi-a dat o suvita de par dupa ureche.
- Ai niste ochi frumosi, Faith. A spus cu o voce lenta si ragusita.
Numele meu suna asa de frumos cand iesea din gura lui, îmi provoca furnicaturi în tot corpul. Am ramas întepenita,fara sa pot spune ceva. El ma lasa fara aer.
A trebuit sa-mi dau o palma mintala pentru a reveni la realitate. Mi-am dres glasul si am facut un pas în spate pentru a mari distanta dintre corpurile noastre care aproape ca se atingeau.
- Noapte buna. Am murmurat rece.
- Vise dulci,iubito! A zambit. Ne vedem curand.S-a întors si a început sa mearga spre motocicleta.
Am închis poarta si m-am asigurat ca am încuiat-o bine. Mi-am rezemat spatele de poarta si am ramas înca cateva minhte cu pulsul accelerat pana cand nu am mai auzit sunetul motocicletei.
Tacut am mers spre camera mea. Nu puteam sa-mi trezesc parintii.
Am facut un dus lung pentru a ma relaxa si m-am îmbracat cu o camasa Eastern, New York si niste pantaloni scurti ce îi foloseam pentru dormit. M-am pus în plapuma si mi-am fixat privirea în tavan. Nu puteam sa dorm. Ceva în interiorul meu nu ma lasa linistita.
Si acel ceva era privirea baiatului cu parul cret si tatuaje pe tot corpul. Nu puteam sa mi-l scot din cap si acest lucru ma termina. Ma teroriza,parea ca a pastrat atata ura si atatea resentimente in acei ochi verzi. Si în acelas timp ma intriga. Vroiam sa descopar fiecare secret ce se ascunde în spatele lor.
O parte din mine imi spunea sa ma îndepardez. Ca nimic bun nu poate veni de la cineva ca el.
Totusi, o parte din mine vroia sa se afunde în întunericul ce-l emana ochii lui si în acea aventura ce urma. Acea parte vroia sa scape de acea Faith rece si fara viata ce pretindeam a fi, si sa am pericolul, fata-n fata. El a lasat o anumita curiozitate în mine.
Dar cum spune acel proverb: "Curiozitatea a omorat pisica."
SCUZE PENTRU INTARZIERE SI EVENTUALELE GRESELI DAR M-AM GRABIT SA POSTEZ MAI REPEDE.
