Cati dintre voi nu ati rostit intrebarea asta macar o data, cati nu ati ajuns sa traversati perioada adolescentei si sa va treziti intr-o alta lume, lumea oamenilor responsabili si plini de griji?
Trecând anii chiar nu stiu ce a fost mai rau, copilaria, adolescenta sau maturitatea mult prea prematura.
O sa numesc personajul meu simplu, Ana. Nu semnifica nimic acest nume, numai ca este usor de scris. Asadar, copilul Ana afost un copil.....pfuooaa groaznic moment, nu gasesc cuvinte potrivite, totusi o sa incerc.
Copilul Ana a fost un copil simplu, trait intr-o era rece, cu parinti muncitori dar cu putini bani in casa. Casa era de fapt o camera unde dormeam cu totii si o bucatarie insa sentimentul de atunci imi trezeste atata placere acum. Nostalgia panseaza sufletul daca stii sa o folosesti! Cu toate ca eram un copil iubit de ai mei, eram un copil marginalizat de grupul social. De ce? Eram copilul supraponderal al grupului si ce era mai greu, era faptul ca nu eram baiat 😅
Daca multi dintre voi ati simtit asta macar o dată in viață, asa as spune povestea tuturor. Trecand peste glumele asa zisilor mei prieteni, copilaria a inceput sa avanseze iar glumele nu erau cea mai grea parte a vietii mele. Cresteam iar fetele de varsta mea deja aveau schimb de priviri cu baietii, intalniri nocturne, imbratisari si pupici naivi de copii curiosi. Insa Ana, era doar un spectator.
Eram fata care deborda de inteligenta, insa nu era de ajuns, ma intelegeam bine cu baietii din grupul meu si uneori ma simteam doar unul de al lor. Nu suportam fatarnicia fetelor si fugeam cat puteam de ea. Dar cum fiecare fata avea totusi ceva frumos, eu aveam o prietena iar prietena mea facea ravagii. Era frumoasa nu puteam spune nu, simteam cum mama natura facea discriminari si dadea altora totul iar mie....ei bine, eu mă alesesem si cu o acnee iar viata de adolescent capata un aer sinistru.
A mers bine pana la un moment dat cand n.am mai reusit sa supravetuiesc. Am ajuns la LICEU!!
Locul unde se sfarsesc vieti, pierzandu.se in gropi abisale sau unde, daca aveai noroc sa devii populara, ajungeai pe culmile gloriei si a pierderii virginitatii.
Groaznic moment si simteam ca ma indepartez de multe lucruri si chiar de familia mea, nu mai comunicam, ma inchisesem in mine si era dureros. Seri in lacrimi si sute de intrebari, cine sunt eu si de ce toata lumea se purta urat cu mine.....:(
CITEȘTI
Sagittarius
FantasyMerita o șansă 🤞 😊♐❤️ ****Ea, o adolescenta pierdută in propriul Univers aproape inexistent. ****El, soldatul Zenadiei. Soarta ii aduce împreună exact inainte ca Negura sa se ridice si Colonenul sa invrăjbească întreaga suflare. Timpul lor este at...
